Ce este inflamația și cum se manifestă în organism?

Inflamația are un impact major asupra sănătății și calității vieții noastre. Ea este declanșatorul din spatele multor boli cronice și o povară tot mai mare care ne afectează sănătatea. Dar ce este inflamația? Și ce o provoacă?

Din acest articol vei afla care sunt cauzele inflamației, simptomele acesteia și modalitățile de a o rezolva.

În esență, inflamația este zona umflată, roșie, dureroasă, fierbinte din jurul unui ghimpe de trandafir intrat în deget sau durerea și umflătura din jurul gleznei pe care ai lovit-o coborând pe scări. În aceste situații, inflamația este foarte evidentă și incomodă. Dar își face treaba în a ne proteja, prin activarea agresivă a sistemului imunitar în prevenirea sau combaterea infecțiilor sau pentru a răspunde la deteriorarea țesuturilor.

Odată ce toate celulele din răspunsul inflamator și-au făcut treaba și leziunea a fost vindecată, acea inflamație dispare. Acesta este genul de inflamație care dorești să aibe loc.

Adesea, oamenii iau „antiinflamatoare”. Acestea nu perturbă neapărat procesul de vindecare, ci reduc efectele secundare, cum ar fi durerea și umflarea. Totuși, utilizarea pe termen lung este legată de riscul crescut de apariție a mai multor afecțiuni, inclusiv boala ulcerului peptic și boala renală.

Uneori corpul își percepe greșit propriile celule sau țesuturi ca fiind dăunătoare. Această reacție poate duce la boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 sau tiroidita autoimună.

Experții  și medicii din domeniu consideră că inflamația poate contribui la o gamă largă de boli cronice, cum ar fi sindromul metabolic, care include diabetul de tip 2, bolile de inimă și obezitatea.

„Oamenii cred că inflamația trebuie oprită de fiecare dată, dar ea joacă un rol esențial în vindecarea și repararea leziunilor pentru a menține corpul sănătos și în siguranță „, spune dr. Robert H. Shmerling, editor medical al Understanding Inflammation de la Harvard Health Publishing și profesor asociat de medicină la Facultatea de Medicină Harvard. „Într-o anumită măsură inflamația este bună. Prea multă este adesea un semn  rău. Scopul este să recunoaștem când inflamația își face, pur și simplu, treaba și când poate provoca probleme.”

Care sunt principalele tipuri de inflamație?

Există două tipuri principale de inflamație: acută și cronică.

1. Inflamația acută

Inflamația acută este roșeața, căldura, umflarea și durerea din jurul țesuturilor și articulațiilor care apar ca răspuns la o vătămare, ca atunci când te lovesti. Când corpul este rănit, sistemul imunitar eliberează celule albe din sânge pentru a înconjura și a proteja zona.

Aceste semne nu sunt întotdeauna prezente. Uneori inflamația este „tăcută”, fără simptome. O persoană se poate simți, de asemenea, obosită și poate avea febră.

„Inflamația acută este modul în care corpul tău combate infecțiile și ajută la accelerarea procesului de vindecare”, spune dr. Shmerling. „În acest fel, inflamația este bună deoarece protejează corpul”.

Acest proces funcționează la fel și dacă ai un virus precum răceala sau gripa.

Simptomele inflamației acute durează câteva zile, până la o săptămână. 

2. Inflamația cronică 

Inflamația cronică este mai dificilă. Ea începe fără o cauză aparentă – și nu se oprește. Sistemul imunitar devine activ, dar răspunsul inflamator nu este intermitent, așa cum se întâmplă în timpul unei leziuni acute sau a unei infecții. Mai degrabă, rămâne pornit tot timpul, la un nivel scăzut.

Inflamația cronică poate apărea dacă sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva  unor agenţi patogeni, cum ar fi boala Lyme, dar nu are succes. Sau poate apărea dacă sistemul imunitar devine confuz, cum ar fi la cineva care are anticorpi împotriva glutenului, dar ei ajung să atace și alte părți ale corpului care seamănă cu glutenul (celulele din glanda tiroidă). 

Inflamația cronică are loc și atunci când sistemul imunitar simte că ceva nu este în regulă, cum ar fi atunci când colesterolul LDL își face loc în interiorul unei artere. Dar în loc să rezolve problema, în mod accidental o înrăutățește. Celulele inflamatorii acoperă și îmbracă placa din sângele care curge. Placa se poate rupe, se poate amesteca cu sânge și poate forma un cheag. Aceste cheaguri sunt responsabile pentru majoritatea atacurilor de cord și a celor mai multe accidente vasculare cerebrale.

Episoadele repetate de inflamație acută, de asemenea, pot da naștere la inflamație cronică. Măsura fizică, durata și efectele inflamației cronice variază în funcție de cauza leziunii și de capacitatea organismului de a ameliora daunele.

Studiile sugerează că inflamația cronică ar putea juca, de asemenea, un rol într-o serie de afecțiuni, de la cancer, diabet, boli cardiovasculare, Alzheimer’s, parodontită la astm și alte boli autoimune.

Factorii care pot crește riscul de inflamație cronică includ: 

• vârsta 
• obezitate
• dietă bogată în grăsimi nesănătoase și zahăr adăugat
• fumat
• hormoni sexuali scăzuți
• stres
• probleme de somn

După cum poți vedea, procesul inflamatoriu poate avea un impact major asupra întregului corp și poate crea diferite boli. Din fericire, există strategii excelente pentru a vindeca inflamația cronică și afecțiunile asociate acesteia.

Remedii naturale pentru a stopa inflamațiile organismului

Dieta antiinflamatoare

Alimentația este un loc minunat pentru a începe. În societatea actuală, avem pe piață o mulțime de alimente extrem de discutabile. 

„Dieta este unul dintre factorii cheie care influențează inflamația în organism”, spune George Slavich, profesor asociat de psihiatrie și științe bio-comportamentale la UCLA. „În timp ce alimentele prăjite, carnea roșie, băuturile răcoritoare, pâinea albă și produsele de patiserie care au carbohidrați rafinați tind să crească inflamația, fructele, nucile, legumele cu frunze verzi, roșiile și uleiul de măsline tind să reducă inflamația. Prin urmare, deși dieta nu este singurul factor care poate fi vizat pentru îmbunătățirea sănătății imune, este unul important. ” 

Cele mai indicate schimbări includ:

• Evitarea zaharurilor și a cerealelor procesate 
• Eliminarea uleiurilor vegetale hidrogenate (alege grăsimile sănătoase!)
• Creșterea aportului de legume, fructe și verdețuri organice
• Alegerea cărnii de la animale crescute pe pășuni în cazul în care nu poți adopta o alimentație mai sănătoasă

Dieta mediteraneană este un exemplu perfect de dietă antiinflamatoare. Un studiu din 2018, a constatat că participanții care urmează această dietă au markeri inflamatori mai mici. Acest lucru se adaugă beneficiilor pentru sănătate găsite în alte studii referitoare la dieta mediteraneană.

Redu expunerea la toxine

Alimentele consumate de noi sunt bogate în toxine datorită adoptării pe scară largă a pesticidelor, a culturilor modificate genetic și a scurgerilor din industrializare. Deși este destul de dificil să elimini complet expunerea la toxine, există modalități de atenuare a expunerii, astfel încât sarcina toxică din corpul tău să fie mult mai mică.

Toxinele pe care le absorbim din hrană și din mediul înconjurător au, în general, 2 opțiuni. Fie corpurile noastre sunt capabile să le elimine în mod eficient, fie ele sunt prinse în țesuturile noastre. Pe măsură ce expunerea la toxine crește, povara ficatului crește și mai multe toxine tind să fie depozitate decât eliminate.

Multe dintre aceste toxine au o afinitate deosebit de mare pentru depozitarea în grăsimea corporală. 

Fă mișcare

Activitatea fizică și exercițiile zilnice sunt importante pentru scăderea inflamației. Dacă stai într-un loc multe ore, lucrurile devin stagnante și intern. Trebuie să te miști pentru a pune în mișcare lichidul limfatic, pentru a stimula circulația cardiovasculară și a mări eliminarea toxinelor.

Chiar și o mică creștere a activității îmblânzește inflamația în comparație cu statul „legat de canapea”.

Care sunt suplimentele cu proprietăți antiinflamatorii?

Există multe suplimente excelente care îmbunătățesc sistemul imunitar și reduc inflamația din organism. Aceste suplimente pot fi un sprijin excelent pentru organismul uman.

1. Turmericul

Turmericul este una dintre cele mai studiate și mai apreciate plante de pe planetă. Se crede că curcumina este unul dintre constituenții principali responsabili de efectele antiinflamatorii ale turmericului.

2. Ghimbirul

Ghimbirul este un condiment picant folosit în multe bucătării. Îl puteți cumpăra sub formă de pudră sau ca rădăcină proaspătă în majoritatea supermarketurilor. Ghimbirul a fost folosit ca medicament tradițional pentru tratarea afectiunilor de stomac, a durerilor de cap și a infecțiilor. Proprietățile antiinflamatorii ale ghimbirului au fost lăudate de secole, iar studiile științifice au confirmat acest lucru.

3. Omega 3

Creșterea aportului de acizi grași omega 3 este absolut esențială pentru atenuarea inflamației cronice. Majoritatea oamenilor consumă o dietă bogată în grăsimi Omega 6. Acest lucru pune acizii grași într-un dezechilibru în organism care favorizează de fapt procesele inflamatorii. Grăsimile Omega 6 sunt responsabile pentru producerea markerilor inflamatori în organism.

4. Glutation

Glutationul este principalul antioxidant al organismului care reglează toți ceilalți antioxidanți. Obținerea multor antioxidanți din legume, fructe, ierburi, condimente și chiar uleiuri esențiale poate fi extrem de benefică. Când vine vorba de cazuri grave, utilizarea glutationului oral poate fi o modalitate eficientă de a regla rapid sistemele antioxidante din organism. Alternativ, există modalități excelente de a spori producția endogenă de glutation utilizând compuși naturali precum curcumina, N-acetil cisteina și acidul alfa lipoic.

Un stil de viață sănătos cu alimente vii, de calitate, te poate scuti de multe boli și îți poate oferi mai multă energie.

Surse Articol:

https://www.sciencedirect.com/topics/engineering/acute-inflammationhttps://www.washingtonpost.com/health/chronic-inflammation-is-long-lasting-insidious-dangerous-and-you-may-not-even-know-you-have-it/2020/01/17/93ab0fa2-316f-11ea-9313-6cba89b1b9fb_story.html

https://www.webmd.com/arthritis/about-inflammation

https://www.britannica.com/science/inflammation/Cellular-changes

https://www.healthline.com/health/chronic-inflammation#treatment

Ce sunt dezechilibrele hormonale?

Zeci de hormoni trec prin corpul nostru, dar există cinci dezechilibre majore care contribuie la bolile autoimune și la alte boli cronice. Deși nu este neobișnuit să ai o combinație a tuturor celor șase, vestea bună este că aceste dezechilibre sunt în mare parte sub controlul nostru.

Cele mai întâlnite dezechilibre hormonale

1. Nivelul de Insulină ridicată – „Rezistență la insulină”

Excesul de zahăr este principalul factor care contribuie la creșterea nivelului de insulină. Pancreasul produce insulină pentru a le spune celulelor să preia zahăr; cu cât consumi mai mult zahăr, cu atât se creează mai multă insulină. În cele din urmă, celulele ating capacitatea maximă și nu mai răspund la insulină. Întrucât corpul tău nu folosește excesul de zahăr, îl stochează ca grăsime.

Simptome: oboseală (în special după ce ai mâncat), pofte de dulciuri, creștere în greutate (mai ales în jurul abdomenului), rezistență la scăderea în greutate, urinare frecventă, dureri și pete întunecate pe piele.

2. Nivelul de Cortizol ridicat

Stresul face cortizolului ceea ce zahărul face insulinei: un pic este în regulă, dar prea mult îți trimite funcțiile corpului în derivă.

Pentru mulți oameni, stresul a devenit o parte atât de normală a vieții, încât corpurile lor produc mult mai mult cortizol decât au nevoie, ducând la o stare catabolică. 

Simptome ale nivelului de cortizol ridicat:

• senzație de oboseală,
• anxietate,
• sistem imunitar slab,
  
• creștere în greutate,
• palpitații ale inimii (pot duce chiar la boli ale inimii),
• presiune arterială crescută,
• probleme de somn,
• dureri de cap,
  
• pofte de sare și zahăr,
• amețeli

3. Estrogen crescut

Definită ca fiind prea mult estrogen în raport cu progesteronul la femei și cu testosteronul la bărbați, dominanța estrogenului este frecvent cauzată de doi factori moderni:

1. Stresul cronic, care creează niveluri ridicate de cortizol care duc la epuizarea progesteronului și
2. Estrogen artificial din mediu înconjurăor , găsit în Bisfenol A (BPA), ftalați și parabeni, pilule contraceptive și terapie de substituție hormonală sintetică. Chiar și laptele convențional de vacă, care are hormoni de creștere și hormoni steroizi, poate introduce estrogen suplimentar în corpul nostru.

Simptome la femei ale estrogenului crescut:

• menstruație cu sângerări abundente și crampe severe,
• simptome crescute ale sindromului premenstrual,
• creșterea în greutate a șoldurilor și a fundului,
• chisturi ovariene,
• endometrioză,
• fibroame,
• migrene,
• avorturi spontane,
• rozacee,
• insomnie,
• ceață cerebrală,
• anxietate sau depresie,
• scăderea libidoului și
• probleme la vezica biliară.

Simptome la bărbați ale estrogenului crescut:

• oboseală,
• pierderea masei musculare,
• probleme ale tractului urinar,
• libidou redus,
• disfuncție erectilă,
• anxietate sau depresie,
• creșterea grăsimii abdominale și
• sânii măriți.

4. Afecțiuni ale tiroidei

Hipotiroidismul este una dintre cele mai frecvente tulburări hormonale, care determină încetinirea sistemului metabolic al corpului și o serie de probleme la fel de grave, inclusiv depresie, infertilitate și boli autoimune. Până la 90% dintre persoanele care se confruntă cu hipotiroidism au, de fapt, o afecțiune autoimună numită tiroidita lui Hashimoto, în care sistemul imunitar atacă din greșeală țesutul tiroidian.

Simptome: creștere în greutate sau rezistență la scăderea în greutate, căderea părului (inclusiv treimea exterioară a sprâncenelor), concentrație slabă, constipație, oboseală la trezire, intoleranță la frig, depresie sau anxietate, dureri articulare și piele uscată.

5. Vitamina D scăzută 

Spre deosebire de alte vitamine, vitamina D funcționează ca un hormon și fiecare celulă din corp are un receptor pentru ea. Corpul tău îl produce din colesterol atunci când pielea este expusă la lumina soarelui.

Aportul zilnic recomandat (CDI) este de obicei în jur de 400-800 UI, dar mulți experți spun că ar trebui să obțineți chiar mai mult decât atât.

Deficitul de vitamina D este foarte frecvent. Se estimează că aproximativ 1 miliard de oameni din întreaga lume au un nivel scăzut al vitaminei din sânge.

Simptome ale deficitului de vitamina D: 

• oboseală,
• dureri,
• infecții frecvente,
• osteopenie,
• osteoporoză,
• dureri osoase și
• fracturi osoase.

Ce poți face pentru a echilibra natural hormonii? 

Singura modalitate de a ști sigur care este situația sistemului tău endocrin este să te testezi și, în mod ideal, să lucrezi cu un medic cu experiență în echilibrarea naturală a hormonilor dacă ai probleme.

Există însă câteva lucruri pe care te vor ajuta să obții echilibrul hormonal.

Strategii care te vor ajuta să obții echilibru hormonal

1. Evită alimentele nesănătoase și înlocuiește-le cu multe legume și fibre

”Nutrienții din alimente sunt folosiți de organism pentru energie, creștere, reparare, echilibru hormonal și sănătatea mentală, menținând astfel funcționarea tuturor sistemelor corpului.

Cu cât calitatea alimentelor consumate este mai bună cu atât nutrienții din ele îți vor ajuta organismul și sistemele acestuia să funcționeze mai bine.”

Zahărul, sub toate formele, și cerealele procesate promovează rezistența la insulină. Produsele cultivate în mod convențional, încărcate cu pesticide, carnea, păsările de curte și produsele lactate crescute comercial duc la creșterea estrogenilor.

Pe de altă parte, zarzavaturile (pătrunjel, varza și spanacul), legumele crucifere (broccoli și varza de Bruxelles) și legumele bogate în sulf (ceapă și usturoi) promovează funcția sănătoasă a ficatului și ajută la eliminarea metaboliților estrogeni nocivi. Fibrele hrănesc bacteriile intestinale benefice, care pot ajuta la optimizarea funcției tiroidiene și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.

Fibrele (vezi detalii) reduc, de asemenea, dominanța estrogenului, ajutând la eliminarea în siguranță a excesului de estrogen din corp.

2. Redu alcoolul și cofeina

Alcoolul favorizează creșterea estrogenilor și sporește semnificativ riscul de cancer mamar. Un studiu din 2015 a arătat că riscul de cancer mamar crește cu 60% cu fiecare pahar consumat zilnic. 

Studiile au demonstrat legătura dintre cofeină și creșterea cortizolului, a insulinei și poate chiar a estrogenului.

3. Bucură-te de grăsimi sănătoase

Grăsimile saturate, grăsimile omega-3 și colesterolul sunt esențiale pentru sănătate și sunt elementele fundamentale ale hormonilor, membranelor celulare și sănătății creierului. În plus, studiile au arătat că consumul de grăsimi sănătoase declanșează eliberarea de hormoni, care te ajută să te simți sătul și reduce rezistența la insulină.

Înlocuiește uleiurile vegetale procesate cu grăsimi saturate sănătoase, cum ar fi uleiul de cocos, ghee și untură de la animalele crescute pe pășuni. Crește consumul de grăsimi omega-3, cum ar fi somonul sălbatic, animale 100% hrănite cu iarbă, semințe de in și nuci. Alte grăsimi hrănitoare includ ulei de măsline extravirgin, uleiuri de semințe de cânepă, in și avocado.

4. Evită produsele toxice

Fă tot ce poți pentru a-ți menține corpul și casa fără toxine. Folosește site-ul www.alegesanatos.ro, Skin Deep® de la EWG sau aplicația Think Dirty® pentru a verifica produsele de îngrijire a corpului și pentru a determina pe care să le păstrezi și pe care să le arunci. Elimină toate produsele cosmetice pe bază de ingrediente chimice, produsele de îngrijire a corpului și produsele de curățat pentru uz casnic.

5. Dormi 7-9 ore pe noapte

Somnul este important pentru echilibrul hormonal!

Dormi între 7-9 ore de somn de bună calitate în fiecare noapte pentru a-ți echilibra hormonii. Creierul tău are nevoie de un somn neîntrerupt care îi permite să parcurgă toate cele cinci etape ale fiecărui ciclu de somn. Acest lucru este deosebit de important pentru eliberarea hormonului de creștere, care apare în principal noaptea în timpul somnului profund. 

Lipsa somnului îți poate deregla Ritmul Circadian și implicit secreția hormonilor.  

Ritmul Circadian – este un ceas biologic care se pare că se regăsește peste tot în natura, la animale cât și la oameni. 

Corpul uman este extrem de conectat cu Pâmântul și cu momentele unei zile. În funcție de fiecare moment, în funcție de lumină se produce secreția hormonilor. 

După cum se poate observa mai jos  în jurul orei 21:00 începe secreția de melatonină (hormonul responsabil cu inducerea somnului în organismul uman) pentru ca acesta să înceapă recuperarea energetică. Studiile existente demonstrează rolul și importanța secreției de melatonină pentru recuperarea organismului și prevenirea unor boli grave. 

Dovezile acumulate indică faptul că lipsa cronică de somn – definită ca mai puțin de șapte sau opt ore de somn pe noapte – provoacă dezechilibru hormonal, inclusiv niveluri ridicate de insulină, creștere a cortizolului pe timp de noapte, niveluri crescute de hormoni care sporesc foamea (grelina) și pofta de mâncare (leptina). 

6. Fă sport

Indiferent de forma pe care o preferi, exercițiile fizice te pot ajuta să îți echilibrezi hormonii.  Activitățile moderate, cum ar fi plimbările ușoare, înotul sau mersul cu bicicleta sunt cele mai eficiente pentru reglarea hormonală.

Ia în considerare yoga sau tai chi, care ajută la scăderea nivelului de cortizol, reduc anxietatea și promovează neurotransmițătorul calmant al creierului, GABA. În cazul în care suprarenalele sunt în stare bună, antrenamentele cu interval de intensitate mare (HIIT), îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și măresc hormonul de creștere uman (HGH).

Un studiu amplu a constatat că persoanele care au făcut sport în mod constant au avut niveluri mai ridicate de testosteron. La vârstnici, exercițiile fizice măresc nivelul de testosteron și îmbunătățesc starea de sănătate.

Un supliment care în combinație cu sportul te poate ajuta este 5-HTP. 

7. Ia o pauză, acordă-ți timp pentru tine

Fă-ți timp pentru a lua o pauză și a păși spre starea de vindecare, chiar și timp de numai douăzeci de minute pe zi te ajută enorm. Aceasta pauză te poate ajuta la scăderea cortizolului și la îmbunătățirea producției de hormoni sexuali.

Fă lucruri care te liniștesc: o plimbare prin natura sau prin parc, un film la cinema sau stai la o poveste cu cineva drag.

Concluzie

În ciuda faptului că îmbătrânirea și alți factori sunt dincolo de controlul nostru, putem face mulți pași pentru a ne ajuta hormonii să funcționeze optim.

Trecerea la o alimentație bazată mai mult pe cereale, nuci, semințe, fructe și legume, precum alimentația Vegană sau Vegetariană(în funcție de ce ți se potrivește), te poate ajuta să ai o viață mai împlinită și fericită.

Consumul de alimente hrănitoare,pline de nutrienți, exercițiile fizice în mod regulat și implicarea în alte comportamente sănătoase pot contribui la îmbunătățirea sănătății hormonale.

Multe studii arată că imunitatea și sănătatea organismului sunt influențate de calitatea mâncării și implicit de flora intestinală obținută în urma alimentelor consumate.

Nutrienții din alimente sunt folosiți de organism pentru energie, creștere, reparare, echilibru hormonal și sănătatea mentală, menținând astfel funcționarea tuturor sistemelor corpului.

Cu cât calitatea alimentelor consumate este mai bună cu atât nutrienții din ele îți vor ajuta organismul și sistemele acestuia să funcționeze mai bine.

Studiile arată chiar că modificările din flora noastră intestinală sunt strâns corelate cu obezitatea și alte tulburări metabolice.

Cum îți influențează alimentele consumate flora intestinală și sănătatea?

După ce mâncarea este mestecată și înghițită, aceasta se deplasează în jos prin esofag până la stomac. Mușchii din esofag se contractă pentru a deplasa mâncarea de-a lungul lui, ceea ce se numește peristaltism.

În stomac mâncarea este amestecată cu acizii și enzimele care sunt secretate de peretele stomacului. După ce mâncarea este complet descompusă, este mutată de-a lungul intestinului subțire.

Intestinul subțire este un tub lung în care majoritatea vitaminelor și nutrienților sunt absorbiți din alimente în fluxul sanguin. Mai multe enzime sunt adăugate în intestinul subțire pe măsură ce alimentele se deplasează pentru a facilita procesul. 

S-a demonstrat că 90% din absorbția alimentelor se întâmplă în intestinul subțire. 

Ceea ce rămâne din acest proces este apoi trimis în intestinul gros. Intestinul gros este locul în care o mare parte din apă din materialul rezidual este absorbită. Până când scaunul ajunge la capătul intestinului gros, acesta este într-o formă mai solidă.

Tractul digestiv nu este doar locul în care alimentele sunt digerate și trecute prin corp. Pe lângă acest rol, sistemul digestiv joacă, de fapt, un rol vital în sănătatea mentală, imunitatea și metabolismul corpului nostru. 

Modul în care intestinul poate avea un astfel de impact asupra sănătății noastre se datorează florei intestinale.

De ce și cum să îți îmbunătățești flora intestinală?

În intestin se află o multitudine de diferite tipuri de bacterii, despre care unii spun că depășesc celulele din corpul nostru cu un raport de 10 la 1! Se știe că peste 1000 de specii de bacterii colonizează intestinul.

Când vine vorba de controlul florei intestinale pentru o sănătate mai bună, cheia este diversitatea, echilibrul adecvat și multă apă!

Multe simptome pot semnala probleme cu tractul gastro-intestinal, inclusiv: dureri abdominale, sânge în scaun, balonare, constipație, diaree, arsuri la stomac, incontinență, greață și vărsături și dificultăți la înghițire.

Printre cele mai cunoscute boli ale sistemului digestiv se numără cancerul de colon, sindromul intestinului iritabil, diverticulita și boala Crohn.

Al doilea cel mai răspândit tip de cancer, cancerul de colon poate fi prevenit ușor având un stil de viață sănătos. 

Creșterea polipilor și a celulelor neregulate, care pot fi sau nu canceroase, sunt cele mai frecvente căi de dezvoltare pentru cancerele colorectale și pot fi detectate în timpul unei colonoscopii de rutină, potrivit Dr. John Marks, gastroenterolog afiliat sistemului de îngrijire a sănătății Main Line. „Vestea bună este că, dacă sunt depistați suficient de devreme, aceștia pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei – eliminând posibilitatea ca ei să crească și să devină cancer”, a spus dr. Marks.

Diverticulita este cauzată de inflamația sau infecția pungilor anormale din partea inferioară a intestinului gros. Poate provoca dureri ușoare sau severe în partea stângă inferioară a abdomenului.

Există dovezi că glutenul și utilizarea îndelungată a anti-inflamatoarelor cresc permeabilitatea intestinală (denumită și „intestin permeabil”), chiar dacă nu ai boala celiacă. Aceasta înseamnă că particulele de la alimente, resturile nedigerate și agenții patogeni (bacteriile), pot trece prin mucoasa compromisă a intestinelor și pot pătrunde în sânge, unde provoacă inflamații și boli autoimune.

Diferite specii bacteriene vor transforma aceleași alimente în produse finale diferite. 

Aceasta înseamnă că, dacă avem un dezechilibru al bacteriilor intestinale, acestea pot lua alimente, chiar și alimente sănătoase, și le pot transforma în compuși care duc la depozitarea grăsimilor, rezistența la insulină și producția de gaze.

Factorii care produc dezechilibre ale florei intestinale

Cei mai cunoscuți factori care produc dezechilibre în flora intestinală sunt:

• antibioticele, 
• produsele chimice, 
• îndulcitorii artificiali, 
• zahărul, 
• alimentele procesate, 
• pesticidele, 
• alcoolul, 
• metalele grele, 
• agenți patogeni, 
• medicamentele și mediile excesiv de sterilizate.

Cum să ai un sistem digestiv sănătos?

După naștere, tubul digestiv al nou-nascutului este steril, colonizarea lui începând cu prima masă. Totodată există dovezi că bebelușii născuți prin cezariană ratează unii dintre microbii pe care i-ar obține printr-o naștere vaginală, ceea ce îi poate face mai vulnerabili la alergii și astm.

Iată cum poți să refaci flora intestinală, să crești bacteriile bune din corpul tău ca să ai un sistem digestiv sănătos:

1. Crește aportul de alimente bogate în fibre

Fibrele sunt cele care te ajută să ai o flora intestinală bună, ajutând și la menținerea sub control a zahărului din sânge.

Fibrele sunt carbohidrați pe care organismul uman nu le poate digera acestea fiind descompuse de diferite tipuri de bacterii din organism. Anumite tipuri de bacterii produc diferite tipuri de enzime pentru a putea descompune fibrele. Dacă organismul nu beneficiază de mâncare diversificată care să conțină diferite tipuri de fibre, unele bacterii din organism mor. Neavând fibre pentru a se hrăni, unele bacterii vor începe să se hrănească cu stratul de mucus. Stratul de mucus este o protecție pe care intestinul nostru o are împotriva bacteriilor care se scurg în sânge. Acesta este doar unul dintre puținele motive pentru care ar trebui să consumi alimente integrale.

Consumă cel puțin 40 g de fibre pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ dublu față de mediile actuale. S-a demonstrat că aportul de fibre reduce bolile de inimă, scade riscul apariției unor tipuri de cancer și ajută la menținerea greutății. 

Fructele și legumele sunt cele mai bune surse de nutrienți pentru o floră intestinală sănătoasă.

Sunt bogate în fibre, care nu pot fi digerate de corpul tău. Cu toate acestea, fibrele pot fi descompuse de anumite bacterii din intestin, ceea ce stimulează creșterea acestora.

Există unele cercetări recente care arată că dietele cu conținut scăzut de fibre, nu numai că pot înfometa bacteriile sănătoase din intestin, ci pot contribui și la degradarea barierei mucoasei de-a lungul intestinului. 

Adoptarea unui stil de viață sănătos după modelul oamenilor din Zonele Albastre ale lumii (Blue Zones), unde există cei mai mulți centenari, te poate salva de apariția multor boli. Alimentația acestora este bazată în proporție de 80% pe cereale, semințe, nuci, fructe și legume și 20% din alimentație pe produse de origine animală: ouă sau pește și fructe de mare de calitate.

2. Mănâncă o mulțime de alimente fermentate care conțin bacterii vii

Procesul de fermentare implică de obicei bacteriile sau drojdiile care transformă zaharurile din alimente în acizi organici sau alcool.

Cele mai bune alegeri sunt: 

• iaurtul neîndulcit, 
• kefirul, 
• varză murată, 
• kimchi, 
• sosul de soia și 
• tempeh.

Aceste alimente au, de fapt, un set foarte divers de bacterii care este cu mult peste ceea ce îți pot oferi majoritatea probioticelor.

3. Evită îndulcitorii artificiali precum aspartam, sucraloză și zaharină.

Îndulcitorii artificiali perturbă metabolismul bacteriilor și reduc diversitatea. În studiile pe animale, acest lucru a dus la obezitate și diabet. 

4. Mănâncă alimente bogate în polifenoli

Polifenolii sunt compuși vegetali care au multe beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea tensiunii arteriale, a inflamației, a nivelului de colesterol și a stresului oxidativ.

Sursele bune de polifenoli includ:

• cacao și ciocolată neagră,
• vin roșu, struguri,
• ceai verde,
• migdale,
• ceapă,
• afine,
• brocoli.

Polifenolii din cacao pot crește cantitatea de bifidobacterii și lactobacili la om, și pot reduce cantitatea de bacterii dăunătoare, precum Clostridia.

5. Petrece timp în natură

Plimbarile prin pădure sau picnicurile sunt benefice din mai multe motive.

Studiile arată că mersul desculț poate îmbunătăți starea de spirit, crește creativitatea și te poate ajuta să dormi mai bine noaptea. Când vine vorba de flora intestinală, mediul înconjurător joacă un rol cheie.

Animalele, plantele și murdăria adăpostesc propriul lor microbiom bacterian. Intrând în contact cu solul și animalele, dobândim bacterii unice și diverse care îmbunătățesc sănătatea microbiomului nostru. 

Studiile indică rate mai mici de alergii și obezitate la copiii crescuți cu animale de companie.

Nu uita! Imunitatea și starea de bine încep în intestin!

Dacă dorești să afli ce sunt grăsimile, care sunt grăsimile sănătoase și care sunt grăsimile nesănătoase atunci acest articol te va ajuta să afli.

Mai mult, vei înțelege de ce și care grăsimi nu trebuie să lipsească din alimentația ta.

Ce sunt grăsimile (lipidele)?

Grăsimile reprezintă o parte importantă a dietei noastre, fiind una din cele trei grupe de macronutrienți.

Ele sunt folosite de organism pentru a construi membranele celulare și sunt, de asemenea, o componentă esențială în coagularea sângelui, răspunsul inflamator, absorbția vitaminelor și activitatea musculară.

Grăsimea este cea mai bogată sursă de energie – 9 kilocalorii pe gram, în timp ce proteinele și carbohidrații produc doar 4 kilocalorii pe gram.

Am fost învățați să considerăm grăsimile ca fiind un obstacol în drumul nostru spre slăbire și, în încercarea de a obține un corp elegant și subțire, le eliminăm complet din dietă. Dar, nu toate grăsimile sunt rele, unele sunt bune și esențiale pentru a rămâne sănătos. Grăsimile sunt o parte vitală a unei diete echilibrate, iar corpul nostru are nevoie de grăsimi la fel ca orice alt macronutrienți. Când consumăm o dietă bogată în carbohidrați sau proteine, corpul nostru stochează excesul de energie sub formă de grăsimi (trigliceride) în țesuturile adipoase.

Aportul insuficient de grasimi împiedica absorbția vitaminelor lipo-solubile (A, D, E și K), toate având un rol biologic foarte important.

Care sunt principalele categorii de grăsimi?

Ce sunt grăsimile saturate?

Cuvântul „saturat” se referă aici la numărul de atomi de hidrogen care înconjoară fiecare atom de carbon. Lanțul de atomi de carbon conține cât mai mulți atomi de hidrogen – este saturat cu hidrogen.

O dietă bogată în grăsimi saturate poate crește colesterolul total și poate înclina echilibrul către colesterolul LDL mai nociv, ceea ce determină formarea blocajelor în arterele din inimă și în alte părți ale corpului. Din acest motiv, majoritatea experților în nutriție recomandă limitarea grăsimilor saturate la sub 10% din calorii pe zi.

De pe alta parte, studiile recente au anulat legătura dintre grăsimile saturate și bolile de inima. O meta-analiză a studiilor epidemiologice prospective a arătat că nu există dovezi semnificative pentru a concluziona că grăsimile saturate din dietă sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Alimentele care conțin acest tip de grăsime nu trebuie eliminate din dietă, ci trebuie consumate cu moderație.

Exemple de alimente care sunt o sursă de grăsimi saturate includ carnea grasă și produsele lactate, cum ar fi: untul, brânza, laptele integral. Unele uleiuri vegetale, cum ar fi ulei de nucă de cocos și cel de palmier, conțin, de asemenea, grăsimi saturate.

Grăsimile polinesaturate

Un număr de spații în jurul fiecărei molecule de grăsime polinesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen și sunt înlocuite cu o legătură dublă de carbon.

Nutriționiștii raportează că grăsimile polinesaturate sunt bune pentru sănătate, în special cele din pești și alge, cunoscute sub numele de acizi grași polinesaturați omega-3 și omega-6.

Acizii grași omega-3 sprijină sistemul imunitar, luptă contra inflamației, protejează împotriva cancerului, contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), reduc riscul bolilor de inima și scad semnificativ rezistența la insulină. 

Fără grăsimi adecvate în dieta ta, este posibil ca hormonii tăi să sufere. Colesterolul este precursorul tuturor hormonilor steroizi și ai celor de reproducere; este vital pentru producerea de bilă și de vitamina D (care este un HORMON).

Creierul tău este alcătuit din 60% grăsimi, iar rolul lui este să producă hormoni (neurotransmițători) și să semnaleze căile hormonale.

Există mulți acizi grași care aparțin familiei omega-3. Cei mai importanți sunt EPA, DHA și ALA. În timp ce EPA și DHA se găsesc în fructele de mare, peștele și uleiul de peste, ALA este în mare parte abundent în alimentele vegetale bogate în grăsimi (semințe de in, ulei din semințe de in, ulei de cânepă, semințe de chia și nuci). 

Alege întotdeauna uleiurile presate la rece, în recipiente din sticlă de culoare închisă!

Grăsimile trans

Grăsimile trans sunt foarte dăunătoare, deoarece au efect dublu: nu numai că măresc nivelul de colesterol LDL (rău), dar reduc și nivelurile de colesterol HDL (bun).

Studiile arată, de asemenea, că provoacă apariția inflamației, ceea ce crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2, boli de inimă, accident vascular cerebral și alte boli cronice. Grăsimile trans sunt dăunătoare chiar și atunci când sunt consumate în cantități mici.

Cercetările au demonstrat că pentru fiecare 2% din calorii provenite zilnic din grăsimile trans, riscul bolilor de inimă crește cu 23%. Pe scurt, grăsimile trans sunt cel mai nesănătos tip de grăsimi și ar trebui să stai departe de ele.

Grăsimile trans se găsesc în alimentele produse industrial cu uleiuri vegetale și în gustări sărate, cum ar fi chipsuri de cartofi, fursecuri, pizza, margarină, batoane de cereale sau hamburgeri. Vezi lista completă cu grăsimile trans pentru a le evita în Ghidul de Nutriție Gratuit Mănâncă Sănătos (click aici).

Grăsimile hidrogenate

Grăsimile hidrogenate sunt create printr-un proces chimic care transformă uleiurile vegetale lichide în grăsimi semisolide sau solide la temperatura camerei. Companiile alimentare utilizează uleiul hidrogenat pentru a contribui la creșterea duratei de viață al produselor și la economisirea costurilor. 

Grăsimile hidrogenate pot fi deosebit de periculoase pentru sănătatea inimii, pot prezenta un risc pentru anumite tipuri de cancer și pentru diabetul de tip 2. Acestea sunt utilizate în margarină, mâncarea de tip fast-food, produsele de patiserie comerciale (gogoși, fursecuri, biscuiți), popcorn-ul pentru cuptorul cu microunde și alimentele prăjite.

Un studiu publicat în iunie 2015 a arătat că înlocuind grăsimile saturate cu grăsimi polinesaturate se poate reduce riscul de boli de inimă. De asemenea, un aport sporit de grăsimi nesaturate, în stare cât mai proaspătă, ajută la  funcționarea optimă a sistemului imunitar. 

Grăsimile mononesaturate

Moleculele din grăsimile mononesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen – au o  moleculă care a format o legătură chimică dublă în cadrul lanțului de carbon.

Grăsimile monosaturate pot reduce nivelul colesterolului LDL și pot menține niveluri sănătoase ale colesterolului „bun” cu lipoproteine ​​cu densitate ridicată (HDL).

Cele mai bune surse de grasimi mononesaturate care nu trebuie să lipsească din alimentația ta sunt:

• avocado,
• ulei de măsline,
• nuci pecan,
• alune,
• migdale,
• semințe de susan,
• semințe de dovleac,
• ulei și unt de arahide.

Grăsimile polinesaturate

Un număr de spații în jurul fiecărei molecule de grăsime polinesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen și sunt înlocuite cu o legătură dublă de carbon. 

Grăsimile polinesaturate sunt bune pentru sănătate, în special cele din pești și alge marine, cunoscute sub numele de acizi grași polinesaturați omega-3 și omega-6.

Acizii grași omega-3 sprijină sistemul imunitar, luptă contra inflamației, protejează împotriva cancerului, contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), reduc riscul bolilor de inima și scad semnificativ rezistența la insulină. 

Fără grăsimi adecvate în dieta ta, este posibil ca hormonii tăi să sufere. Colesterolul este precursorul tuturor hormonilor steroizi și ai celor de reproducere; este vital pentru producerea de bilă și de vitamina D (care este un HORMON).

Creierul tău este alcătuit din 60% grăsimi, iar rolul lui este să producă hormoni (neurotransmițători) și să semnaleze căile hormonale.

Există mulți acizi grași care aparțin familiei omega-3. Cei mai importanți sunt EPA, DHA și ALA. În timp ce EPA și DHA se găsesc în fructele de mare, peștele și uleiul de peste, ALA este în mare parte abundent în alimentele vegetale bogate în grăsimi (semințe de in, ulei din semințe de in, ulei de cânepă, semințe de chia și nuci). 

Alege întotdeauna uleiurile presate la rece, în recipiente din sticlă de culoare închisă!

Concluzie

În timp ce grăsimile au mai multe calorii pe gram decât proteinele și carbohidrații, nu înseamnă că ele cauzează creșterea în greutate. Consumând proteine ​​și grăsimi, organismul folosește mai întâi aceste alimente pentru materiale de construcție (celule, enzime, hormoni etc.), lăsând mai puține calorii pentru a fi utilizate ca energie sau stocate ca grăsimi. În schimb, o masă de carbohidrați folosește caloriile pentru energie imediată sau stochează energia ca grăsime.

O dietă echilibrată, care include grăsimi sănătoase, va promova un somn mai bun, va oferi mai multă energie și va reduce pofta de alimente nesănătoase.