Ghid Complet al Macronutrienților: Proteine, Carbohidrați și Grăsimi – Tot ce Trebuie să Știi

Ghid Complet al Macronutrienților: Proteine, Carbohidrați și Grăsimi – Tot ce Trebuie să Știi

Ghid Complet al Macronutrienților: Proteine, Carbohidrați și Grăsimi – Tot ce Trebuie să Știi

 

Înțelegerea corectă a macronutrienților reprezintă fundația unei alimentații sănătoase și echilibrate.

Acest ghid practic te va ajuta să faci cele mai bune alegeri nutriționale pentru sănătatea ta pe termen lung.

Cuprins

  • Ce sunt macronutrienții și de ce sunt esențiali
  • Proteinele: structura, funcțiile și sursele optime
  • Lipidele: tipuri de grăsimi și impactul lor asupra sănătății
  • Carbohidrații: rolul în organism și alegeri inteligente
  • Fibrele alimentare: beneficii și surse importante
  • Cum să construiești un raport optim al macronutrienților
  • Planificarea alimentației bazată pe știință

Ce sunt macronutrienții și de ce sunt esențiali

Macronutrienții reprezintă cele trei categorii principale de nutrienți necesari în cantități semnificative pentru funcționarea optimă a organismului: proteine, lipide (grăsimi) și carbohidrați. Spre deosebire de micronutrienți (vitamine și minerale), macronutrienții furnizează energia necesară organismului și sunt componente structurale esențiale pentru țesuturi, hormoni și enzime.

Curs de nutritie Healthy body - claritate in nutritie

Cercetările recente în nutrigenomică arată că necesarul individual de macronutrienți poate varia semnificativ în funcție de factori genetici, nivelul de activitate fizică, obiectivele de sănătate personale și starea generală de sănătate[^1].

Important: Nicio dietă sănătoasă nu ar trebui să excludă complet vreun macronutrient, însă proporțiile pot fi ajustate în funcție de necesitățile individuale, sub îndrumarea unui specialist.

Proteinele: structura, funcțiile și sursele optime

Proteinele sunt biomolecule complexe formate din lanțuri de aminoacizi care îndeplinesc multiple funcții vitale în organism:

  • Construcția și repararea țesuturilor (rol plastic)
  • Formarea enzimelor și hormonilor
  • Susținerea sistemului imunitar prin producerea de anticorpi
  • Sinteza neurotransmițătorilor esențiali pentru funcțiile cerebrale
  • Transport de nutrienți și oxigen

Aminoacizii esențiali și echilibrul proteic

Organismul uman necesită aproximativ 22 de aminoacizi pentru funcționare optimă. Dintre aceștia, 9 sunt considerați aminoacizi esențiali deoarece nu pot fi sintetizați de organism și trebuie obținuți din alimentație:

  • Leucină
  • Izoleucină
  • Valină
  • Lizină
  • Triptofan
  • Fenilalanină
  • Metionină
  • Treonină
  • Histidină

Leucina, izoleucina și valina formează grupa aminoacizilor cu lanț ramificat (BCAA), cunoscuți pentru rolul lor în regenerarea și creșterea masei musculare. Studiile recente sugerează că majoritatea persoanelor sănătoase pot obține cantitățile necesare de BCAA din alimentația echilibrată, fără a necesita suplimentare[^2].

Triptofanul și tirozina sunt precursori ai neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina, având un rol crucial în reglarea dispoziției și funcțiilor cognitive.

Necesarul zilnic de proteine

Recomandările actuale pentru aportul proteic zilnic variază în funcție de vârstă, sex, nivel de activitate și obiective:

  • Persoane sedentare: 0,8 g/kg greutate corporală
  • Persoane activ fizic: 1,2-2,0 g/kg greutate corporală
  • Atleți de performanță: 1,6-2,2 g/kg greutate corporală
  • Adulți în vârstă (peste 65 ani): 1,0-1,2 g/kg greutate corporală

Cercetările recente sugerează că distribuția uniformă a proteinelor pe parcursul zilei (20-30g per masă) maximizează sinteza proteică musculară[^3].

Surse optime de proteine complete

Proteinele complete conțin toți aminoacizii esențiali în proporții adecvate:

Surse animale:

  • Ouă (un ou mare conține ~6g proteine)
  • Carne de pasăre (100g piept de pui conține ~31g proteine)
  • Pește și fructe de mare (100g ton conține ~29g proteine)
  • Produse lactate (100g iaurt grecesc conține ~10g proteine)
  • Carne slabă de vită (100g conține ~26g proteine)

Surse vegetale complete:

  • Quinoa (100g preparată conține ~4g proteine)
  • Soia și produse derivate (100g tofu conține ~8g proteine)
  • Buckwheat (hrișcă)
  • Spirulină (2 linguri conțin ~8g proteine)

Combinații complementare de proteine vegetale:

  • Leguminoase + cereale (fasole cu orez)
  • Leguminoase + nuci/semințe (linte cu semințe de dovleac)
  • Cereale + legume crucifere (orez cu broccoli)

Lipidele: tipuri de grăsimi și impactul lor asupra sănătății

Lipidele sau grăsimile sunt compuși organici formați din acizi grași, având multiple funcții esențiale:

  • Sursă concentrată de energie (9 kcal/g vs 4 kcal/g pentru proteine și carbohidrați)
  • Componente structurale ale membranelor celulare
  • Precursori pentru hormoni și molecule de semnalizare
  • Absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K)
  • Izolație termică și protecție a organelor

Tipuri de grăsimi și efectele lor asupra organismului

1. Grăsimi saturate Caracterizate prin lanțuri de carbon complet saturate cu hidrogen, acestea sunt solide la temperatura camerei. Noile cercetări nuanțează perspectiva tradițională asupra grăsimilor saturate, sugerând că efectele lor asupra sănătății depind de structura specifică, originea alimentară și contextul dietei globale[^4].

Surse principale:

  • Carne și produse animale
  • Produse lactate (unt, smântână, brânzeturi)
  • Ulei de cocos și palmier
  • Ciocolată

Recomandare: Limitare la sub 10% din aportul caloric zilnic.

2. Grăsimi mononesaturate Conțin o singură legătură dublă în structura lor și sunt lichide la temperatura camerei. Sunt asociate cu efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare.

Surse principale:

  • Ulei de măsline (extra virgin)
  • Avocado
  • Nuci (migdale, alune, caju)
  • Semințe de susan

Recomandare: 15-20% din aportul caloric zilnic.

3. Grăsimi polinesaturate Conțin multiple legături duble și sunt esențiale pentru organism, neputând fi sintetizate intern.

Acizi grași Omega-3:

  • Surse marine: pește gras (somon, macrou, sardine), alge
  • Surse vegetale: semințe de in, chia, nuci, ulei de canola

Acizi grași Omega-6:

  • Uleiuri vegetale (floarea-soarelui, porumb, soia)
  • Nuci și semințe (semințe de floarea-soarelui, de dovleac)

Raportul ideal Omega-6:Omega-3 recomandat de cercetările recente este de aproximativ 4:1 sau mai mic, dar dieta occidentală modernă tinde să furnizeze un raport dezechilibrat de 15:1 sau mai mare[^5].

4. Grăsimi trans Rezultate în principal din procesarea industrială (hidrogenarea uleiurilor), grăsimile trans au efecte nocive multiple:

  • Cresc colesterolul LDL și reduc colesterolul HDL
  • Promovează inflamația sistemică
  • Cresc rezistența la insulină
  • Asociate cu riscul crescut de boli cardiovasculare

Surse principale:

  • Alimente ultra-procesate
  • Margarină parțial hidrogenată
  • Fast-food
  • Produse comerciale de patiserie
  • Snack-uri ambalate

Recomandare: Evitarea cât mai strictă a grăsimilor trans artificiale.

 

Carbohidrații: rolul în organism și alegeri inteligente

Carbohidrații (glucidele) reprezintă principala sursă de energie a organismului, având roluri esențiale în:

  • Furnizarea energiei pentru funcțiile cerebrale și musculare
  • Metabolismul altor nutrienți
  • Funcționarea optimă a sistemului nervos central
  • Structura celulară și țesuturilor

Clasificarea carbohidraților

1. Carbohidrați simpli (zaharuri) Mono- și dizaharidele sunt absorbite rapid, provocând fluctuații mari ale glicemiei.

Tipuri principale:

  • Glucoză (principalul combustibil energetic)
  • Fructoză (zahărul din fructe)
  • Galactoză
  • Zaharoză (zahăr de masă)
  • Lactoză (zahărul din lapte)
  • Maltoză

2. Carbohidrați complecși (polizaharide) Lanțuri lungi de molecule de glucoză, digerați și absorbiți mai lent, asigurând energie susținută.

Tipuri principale:

  • Amidon (cerealele, leguminoasele, cartofi)
  • Glicogen (forma de stocare a carbohidraților în corpul uman)
  • Fibre alimentare (celuloză, hemiceluloză, pectină)

Indicele glicemic și încărcătura glicemică

Indicele glicemic (IG) măsoară rapiditatea cu care un aliment crește glicemia:

  • IG scăzut (<55): ovăz, fasole, linte, majoritatea fructelor
  • IG mediu (56-69): orez brun, paste integrale, porumb dulce
  • IG ridicat (>70): pâine albă, cartofi copți, orez alb, zahăr

Încărcătura glicemică (ÎG) este un indicator mai precis al impactului unui aliment asupra glicemiei, luând în considerare atât IG cât și porția consumată[^6].

Surse optime de carbohidrați

Surse recomandate (carbohidrați complecși):

  • Cereale integrale: ovăz, quinoa, orz, hrișcă, orez brun
  • Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre
  • Tuberculi: cartofi dulci, topinambur
  • Fructe întregi
  • Legume non-amidonoase

Surse de limitat (carbohidrați rafinați/simpli):

  • Zahăr adăugat și produse zaharoase
  • Făină albă și produse derivate
  • Băuturi îndulcite
  • Sucuri de fructe (chiar și cele naturale)
  • Dulciuri, produse de patiserie

Fibrele alimentare: beneficii și surse importante

Fibrele sunt un tip de carbohidrați care nu pot fi digerați de enzimele umane. Acestea joacă roluri esențiale în sănătate:

  • Susțin sănătatea digestivă și tranzitul intestinal
  • Hrănesc microbiota intestinală benefică
  • Reduc absorbția grăsimilor și zaharurilor
  • Cresc senzația de sațietate
  • Stabilizează nivelul glicemiei
  • Reduc riscul bolilor cardiovasculare

Tipuri principale de fibre

1. Fibre solubile:

  • Se dizolvă în apă formând un gel
  • Încetinesc digestia și absorbția glucozei
  • Reduc colesterolul LDL
  • Surse: ovăz, orz, fructe (mere, citrice), leguminoase, semințe de in

2. Fibre insolubile:

  • Nu se dizolvă în apă
  • Măresc volumul bolului alimentar
  • Accelerează tranzitul intestinal
  • Surse: cereale integrale, tărâțe, nuci, semințe, legume cu coajă comestibilă

Necesarul zilnic de fibre

Recomandările recente pentru aportul de fibre[^7]:

  • Bărbați: 30-38 g/zi
  • Femei: 25-28 g/zi
  • Copii: vârstă + 5-10 g/zi (ex: un copil de 5 ani ar trebui să consume aproximativ 10-15 g/zi)

Notă importantă: Creșterea aportului de fibre trebuie făcută gradual, însoțită de hidratare adecvată, pentru a evita disconfortul gastrointestinal.

Cum să construiești un raport optim al macronutrienților

Raporturile optime între macronutrienți variază în funcție de obiectivele individuale, vârstă, sex, nivel de activitate și stare de sănătate. Ghidurile nutriționale generale recomandă următoarele distribuții calorice[^8]:

Distribuția macronutrienților pentru adulți sănătoși:

Model echilibrat:

  • Proteine: 15-20% din calorii
  • Lipide: 25-35% din calorii
  • Carbohidrați: 45-60% din calorii

Model mediteranean (asociat cu longevitate și sănătate cardiovasculară):

  • Proteine: 12-15% din calorii
  • Lipide: 35-40% din calorii (predominant mononesaturate)
  • Carbohidrați: 45-55% din calorii (predominant complecși)

Model low-carb (pentru anumite condiții metabolice):

  • Proteine: 20-25% din calorii
  • Lipide: 40-50% din calorii
  • Carbohidrați: 25-40% din calorii

Cercetările recente sugerează că calitatea macronutrienților este mai importantă decât distribuția lor procentuală exactă[^9]. De exemplu, o dietă cu conținut moderat de carbohidrați proveniți din surse integrale și minimale (legume, fructe, cereale integrale) este superioară unei diete cu conținut similar de carbohidrați proveniți din alimente ultra-procesate.

Planificarea alimentației bazată pe știință

Pentru a optimiza aportul de macronutrienți și a construi o alimentație echilibrată, urmează acești pași:

1. Evaluează-ți necesarul energetic individual

Necesarul caloric zilnic depinde de:

  • Rata metabolică bazală (calculată în funcție de vârstă, sex, greutate, înălțime)
  • Nivelul de activitate fizică
  • Obiectivele personale (menținere, pierdere sau câștig ponderal)

Poți utiliza acest calculator pentru a vedea care este necesarul tău energetic și caloric

2. Construiește mese bazate pe alimente integrale

Structura unei mese echilibrate:

  • Proteine: 1/4 din farfurie (dimensiunea palmei)
  • Carbohidrați complecși: 1/4 din farfurie
  • Legume și fructe: 1/2 din farfurie
  • Grăsimi sănătoase: 1-2 porții mici (ex: 1 lingură ulei de măsline, 1/4 avocado)

3. Planifică-ți meniurile săptămânal

Planificarea meselor în avans:

  • Reduce deciziile impulsive și alegerile nesănătoase
  • Permite echilibrarea macronutrienților pe parcursul zilei
  • Economisește timp și resurse financiare
  • Minimizează risipa alimentară

4. Strategii pentru alimentație conștientă

  • Mănâncă lent și fără distrageri
  • Recunoaște semnalele de foame și sațietate
  • Alege alimente dense nutrițional
  • Citește etichetele nutriționale critic
  • Pregătește cât mai multe mese acasă
  • Prioritizează diversitatea alimentară

5. Monitorizare și ajustare

  • Observă cum reacționează organismul tău la diverse proporții de macronutrienți
  • Ajustează în funcție de nivelul de energie, performanță fizică și mentală, satisfacție
  • Consultă periodic un specialist pentru re-evaluare și optimizare

Concluzie

Înțelegerea aprofundată a macronutrienților reprezintă baza unei alimentații echilibrate și personalizate. Deși recomandările generale oferă un punct de plecare, nutriția optimă este o călătorie individuală, influențată de factori genetici, metabolici, de stilul de viață și obiectivele personale.

Cele mai recente cercetări științifice evidențiază importanța calității macronutrienților peste proporțiile lor exacte. O dietă bazată predominant pe alimente integrale, minimale, de origine vegetală, cu proteine de calitate și grăsimi sănătoase, rămâne recomandarea universală pentru sănătate optimă și longevitate.

 

Referințe științifice

[^1]: Fenech M, et al. „Nutrigenetics and Nutrigenomics: Viewpoints on the Current Status and Applications in Nutrition Research and Practice.” Journal of Nutrigenetics and Nutrigenomics. 2019;12(1):1-27. doi:10.1159/000501937

[^2]: Wolfe RR. „Branched-chain amino acids and muscle protein synthesis in humans: myth or reality?” Journal of the International Society of Sports Nutrition. 2017;14:30. doi:10.1186/s12970-017-0184-9

[^3]: Mamerow MM, et al. „Dietary protein distribution positively influences 24-h muscle protein synthesis in healthy adults.” Journal of Nutrition. 2014;144(6):876-880. doi:10.3945/jn.113.185280

[^4]: Astrup A, et al. „Saturated Fats and Health: A Reassessment and Proposal for Food-Based Recommendations.” Journal of the American College of Cardiology. 2020;76(7):844-857. doi:10.1016/j.jacc.2020.05.077

[^5]: Simopoulos AP. „An Increase in the Omega-6/Omega-3 Fatty Acid Ratio Increases the Risk for Obesity.” Nutrients. 2016;8(3):128. doi:10.3390/nu8030128

[^6]: Vega-López S, et al. „Interrelationship between glycemic index, glycemic load, and carbohydrate on inflammation markers: A systematic review and meta-analysis.” Advances in Nutrition. 2021;12(1):57-73. doi:10.1093/advances/nmaa153

[^7]: Reynolds A, et al. „Carbohydrate quality and human health: a series of systematic reviews and meta-analyses.” The Lancet. 2019;393(10170):434-445. doi:10.1016/S0140-6736(18)31809-9

[^8]: U.S. Department of Health and Human Services and U.S. Department of Agriculture. „2020-2025 Dietary Guidelines for Americans.” 9th Edition. December 2020.

[^9]: Ludwig DS, et al. „Dietary carbohydrates: role of quality and quantity in chronic disease.” BMJ. 2018;361:k2340. doi:10.1136/bmj.k2340

[^10]: Tian S, et al. „Plant-Based Protein Sources (Legumes, Nuts, and Seeds) and Cardiometabolic Health: A Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies.” Advances in Nutrition. 2021. doi:10.1093/advances/nmab094

[^11]: Gardner CD, et al. „Effect of Low-Fat vs Low-Carbohydrate Diet on 12-Month Weight Loss in Overweight Adults and the Association With Genotype Pattern or Insulin Secretion: The DIETFITS Randomized Clinical Trial.” JAMA. 2018;319(7):667-679. doi:10.1001/jama.2018.0245

[^12]: Willett W, et al. „Food in the Anthropocene: the EAT-Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems.” The Lancet. 2019;393(10170):447-492. doi:10.1016/S0140-6736(18)31788-4

 

Reteta Humus: Humus in Stil Egiptean

Reteta Humus: Humus in Stil Egiptean

Despre Rețeta de Hummus în Stil Egiptean

Această rețetă de Hummus in Stil Egiptean este o rețetă de post și vegană. Rețeta de hummus este una foarte sănătoasă deoarece are ingrediente ce conțin substanțe nutritive care ajută buna funcționare a organismului uman.

Rețeta de hummus conține ulei de măsline extravirgin acesta fiind considerat un antiinflamator. Uleiul de măsline extravirgin folosit ca ingredient la prepararea humusului este o sursă bună de vitamina E și K.

Multe studii dovedesc faptul că acizii grași și antioxidanții din uleiul de măsline pot oferi unele beneficii puternice pentru sănătate, inclusiv un risc redus de boli de inimă.

Studiile arată că cel mai scăzut risc de cancer este la popoarele care utilizează uleiul de măsline în alimentație cel mai mult, cei care au o dietă Mediteraneană, dovadă fiind oamenii din așa numitele zone albastre ale lumii.

Un studiu efectuat la pacienți cu tensiune arterială crescută a adus la iveală faptul că uleiul de măsline a redus semnificativ tensiunea arterială și a scăzut nevoia de medicamente pentru tensiunea arterială cu 48%.

Chimenul negru și uleiul de chimen are multiple beneficii pentru sănătate:

  • Îmbunătățește sistemul imunitar prin proprietățile imunomodulatoare ale timochinonei și timohidrochinonei.
  • Are efect antiinflamator și analgezic, util în cazul artritei, reumatismului și durerilor musculare.
  • Reglează nivelul de zahăr din sânge, fiind benefic pentru diabetici.
  • Protejează sănătatea cardiovasculară datorită proprietăților antioxidante și antiinflamatorii.
  • Conține compuși anticancerigeni, cum ar fi timochinona și timol.
  • Îmbunătățește funcția hepatică prin acțiunea sa antioxidantă și antiinflamatoare.
  • Ajută în problemele digestive, cum ar fi balonarea și constipația, având efecte carminative și antispastice.
  • Menține sănătatea pielii, fiind eficient în tratarea eczemelor, psoriazisului și acneei.

Ingrediente Rețetă de Hummus in Stil Egiptean

– 250 g naut fiert

– 1 lingură ulei de măsline extravirgin

– 1 linguriță ulei de semințe de in

– un vărf de linguriță oregano(sau ierburi Mediteranene)

– 1 vârf de linguriță chimen negru (opțional)

– 1 vârf de linguriță curry

– 1 vârf de linguriță usturoi praf

– 1 bucățică usturoi

– 1 vârf de linguriță piper negru

Instrucțiuni Rețetă de Humus in Stil Egiptean

Pasul 1

Se pun intr-un bol toate ingredientele și se blendăresc.

Pasul 2

Se adaugă treptat apă, dacă este nevoie, pentru a se obține o pastă cremoasă, fină,  după consistența dorită.

Servire Rețetă de Hummus în Stil Egiptean

Hummus-ul se servește cu pâine integrală sau lipii integrale (graham). Hummus-ul este delicios și cu roșii, roșii cherry sau sfeclă roșie.

Terci de Ovaz cu Afine – Porridge din Fulgi de Ovăz

Terci de Ovaz cu Afine – Porridge din Fulgi de Ovăz

Terci de ovăz cu afine reprezintă o excelentă rețetă putând fi pregătită rapid și ușor de chiar și de către un copil de 10 ani. Rețeta este o gustare excelentă folosită de către sportivi înainte sau după antrenament pentru a le furniza energie. 

Rețeta de terci cu ovaz este plină de carbohidrați complecși care îți vor furniza energie pe parcusul întregii zile și te vor scăpa de pofta de zahăr.

Această rețetă de terci de ovăz o poţi pregăti în avans pentru 2 zile și poţi lua terciul de ovăz cu tine la servici sau la sală. 

Terci de Ovaz lista de ingredienteIngrediente rețetă terci de ovăz cu afine :

  • 2 linguri mari de fulgi de ovăz
  • 75 g iaurt de vegetal (soia, cocos) sau grecesc
  • 125 ml lapte vegetal
  • 1 linguriță sirop de arţar sau miere de albine
  • 100 g afine proaspete sau decongelate
  • 1 pumn de nuci românești
  • 1 banană coaptă feliată

Opțional ingrediente pentru terci de ovăz cu afine:

– Scorţișoară (un vârf de linguriță sau după gust).

– Fulgi de cocos

– Unt de arahide

– Fructe la alegere (măr, kiwi, căpșuni, pere, mango)

– Extract de vanilie

– Bucăți de ciocolată (preferabil cea cu minim 85% Cacao)

Mod de preparare terci de ovăz cu afine:

Se pun într-un bol ingredientele, mai puțin iaurtul și afinele, peste care se toarnă laptele încălzit până aproape de temperatura fierberii.

Iaurtul se adaugă la sfârșit împreună cu afinele.

Mod de servire terci de ovăz cu afine:

Lăsat peste noapte la înmuiat în lapte sau în iaurt, ovăzul și nucile absorb lichidul și acestea devin moi rezultând o budincă (terci) rece. Terciul de ovăz cu afine poate fi mâncată direct de la frigider a doua zi.

Această rețetă de terci de ovăz poate fi folosită și ca desert.

Surse Naturale de Magneziu și Zinc Pentru Întărirea Imunității

Surse Naturale de Magneziu și Zinc Pentru Întărirea Imunității

Cauți surse naturale de magneziu și zinc pentru întărirea imunității?

Magneziul și zincul sunt elemente minerale necesare în cantități moderate pentru a ne menține sănătatea și funcția fiziologică optimă. Pentru persoanele care depun activitate fizică intensă, sunt necesare cantitățile mai mari din acești micronutrienți în dietă pentru a asigura consumul de energie și performanța fizică. Același lucru este valabil și pentru femeile însărcinate sau pentru cele care alăptează.

De asemenea, magneziul și zincul sunt fundamentale pentru semnalele și procesele creierului.

Magneziul și zincul sunt mai ușor absorbit de către organism din surse vegetale decât din surse de origine animală (carne), conform studiilor efectuate de doctorul Jean Valnet în cartea sa “Tratamentul bolilor cu cereale Fructe, Legume, Nuci și Semințe.

Magneziul în Organism

“Magneziul este un aliat puternic”, spune doctorul dietetician Anna Taylor. El este necesar în mai mult de 300 de procese enzimatice din organism, inclusiv:

  • Funcții zilnice normale, cum ar fi contracția musculară și ritmul cardiac.
  • Producția de proteine.
  • Controlul glicemiei și al tensiunii arteriale.
  • Sănătatea oaselor.
  • Menținerea nivelului de energie.

„Când nivelul de magneziu scade, corpul tău filtrează mai puțin magneziu decât în ​​mod normal pentru a menține niveluri adecvate în organism”, spune Anna Taylor. „Dar aceasta nu este o strategie grozavă pe termen lung”. Nivelul optim al magneziului în corp trebuie obținut cu ajutorul alimentelor potrivite.    

Doza zilnică recomandată de magneziu este:

  • Bărbați: 400–420 mg
  • Femei: 310–320 mg
v

Care sunt considerate cele mai surse de magneziu?

Alimentele bogate în magneziu sunt:

Cacao 

Cacaoa, în special cea crudă, este foarte bogată în magneziu, având 64 mg într-o porție de 30 de grame – adică 16% din necesarul zilnic.

În plus, este plină cu antioxidanți benefici. Acești nutrienți neutralizează radicalii liberi, care sunt molecule dăunătoare capabile să deterioreze celulele și să ducă la boli.

Avocado

Avocado are 58 mg de magneziu per fruct, ceea ce reprezintă 15% din necesarul zilnic și, de asemenea, conține grăsimi sănătoase (care sunt bune pentru sănătatea inimii și a creierului).

Avocado este bogat în vitamine B și vitamina K și conține mai mult potasiu decât bananele.

Studiile au arătat că consumul de avocado poate reduce inflamația, îmbunătăți nivelul de colesterol și crește senzația de sațietate după mese.

surse naturale de zinc si magneziu

surse naturale de zinc si magneziu

 Tofu

Tofu este un înlocuitor excelent al cărnii, indiferent dacă ești vegetarian sau dacă vrei să schimbi puțin lucrurile.

O jumătate de cană de tofu (100g) are 48 mg de magneziu.

În plus, unele studii sugerează că consumul de tofu poate proteja celulele care căptușesc arterele și reduce riscul de cancer la stomac.

 

Semințe

Chiar dacă că sunt mici, semințele au cu siguranță o mulțime de avantaje! Nu numai că majoritatea semințelor conțin o serie de componente benefice, inclusiv proteine, fier, omega 3 și fibre… dar sunt bogate și în magneziu.

De exemplu, semințele de dovleac sunt o bună sursă de vitamina E, cupru, fibre și magneziu (150 mg la o portie de 30 g ). De asemenea, conțin antioxidanți, care ne protejează celulele de radicalii liberi nocivi produși în timpul metabolismului.

Mai mult, s-a demonstrat că semințele de in reduc colesterolul și pot avea beneficii împotriva cancerului de sân.

 

Verdețuri (spanac, varză, varză kale, salată, rucola, etc.)

Legumele cu frunze verzi sunt o sursă bogată de vitamine și minerale și au substanțe fitochimice care luptă împotriva bolilor. Verdețurile sunt bogate în fibre, care ajută la scăderea nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale. Legumele cu frunze verzi conțin, de asemenea, multă apă, ceea ce ne ajută să ne menținem corpul hidratat și contribuie la o piele sănătoasă și la un păr frumos.

Verdețurile care conțin cantități semnificative de magneziu includ varza, salata, spanacul, pătrunjelul, rucola și kale.

O porție de 1 cană de spanac fiert are 157 mg de magneziu, adică 39% din necesarul zilnic.

 

Leguminoase

Toată familia leguminoaselor (linte, mazăre, fasole, năut, soia) au beneficii pentru sănătate, dar când vine vorba de magneziu, fasolea neagră este prima pe listă. Aceasta se laudă cu 120 mg de magneziu per cană, care reprezintă 30% din cerința zilnică.

Leguminoasele sunt, de asemenea, bogate în potasiu și fier, și reprezintă o sursă majoră de proteine ​​pentru vegetarieni.

Deoarece leguminoasele sunt bogate în fibre și au un indice glicemic (IG) scăzut, ele pot scădea colesterolul, pot îmbunătăți controlul zahărului din sânge și pot reduce riscul de boli de inimă.

Zincul în organism

Un lucru mai puțin cunoscut despre zinc este faptul că acesta ajută la menținerea simțurilor gustului și mirosului.

Zincul a fost asociat cu un sistem imunitar îmbunătățit și cu vindecarea mai rapidă a rănilor.  În plus, susține celulele care formează oasele și inhibă în același timp formarea celulelor care pot degrada oasele.

Cercetările au mai descoperit că zincul poate ajuta în reducerea duratei unei răceli și apărarea împotriva bolilor de inimă.

Corpul nostru nu stochează zinc, așa că, pentru a acoperi cerințele zilnice, trebuie să consumăm alimente care conțin acest mineral.

Doza zilnică recomandată de zinc este:

  • Bărbați: 12 mg
  • Femei: 8 mg

Unele persoane sunt expuse riscului de deficit de zinc, inclusiv copiii mici, adolescenții, vârstnicii și femeile care sunt însărcinate sau care alăptează.

Care sunt considerate cele mai bune surse de zinc?

Iată alimentele care ne pot ajuta să beneficiem de un aport optim de zinc în fiecare zi.

surse naturale de zinc si magneziu

Nuci

Consumul de nuci, precum nucile românești, caju, alune, migdale și nuci pecan, poate crește aportul de zinc.

Grăsimile din nuci sunt predominant acizi grași polinesaturați, care pot oferi multe beneficii pentru sănătate.

Chiar dacă nucile sunt cunoscute pentru conținutul de grăsimi sănătoase, ele sunt, de asemenea, o sursă bună de proteine ​​și alți nutrienți, cum ar fi: calciu, fier, magneziu, zinc și potasiu.

Cercetările publicate în British Journal of Nutrition afirmă că nucile sunt, de asemenea, o sursă bogată de bioflavonoide și acid fenolic.

Ouă

Ouăle sunt printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă. Un ou are 77 de calorii, 6 grame de proteine ​​și 5 grame de grăsimi sănătoase.

Ouăle conțin cantități mari de vitamina A, folat, vitamina B5, vitamina B12, vitamina B2, vitamina D, vitamina E, vitamina K, vitamina B6, zinc, seleniu și calciu. 

Alege ouă de la găini crescute liber la sol, deoarece acestea conțin cantități mai mari de grăsimi omega-3 și mai multă vitamina A și E.

Ouăle sunt, de asemenea, o sursă importantă de colină, un nutrient din care majoritatea oamenilor nu primesc suficient.

Cereale integrale

Cerealele integrale (grâu, orez, quinoa, ovăz, porumb) oferă multe beneficii pentru sănătate – sunt o sursă bună de fibre și conțin o mulțime de nutrienți, inclusiv zinc. Dar, conțin și fitați, o substanță care se găsește în multe alimente pe bază de plante și care poate preveni absorbția zincului.

O cană de fulgi de ovăz fiert are 2,3 mg de zinc, ceea ce reprezintă 21% din necesarul zilnic, în timp ce orezul brun oferă 1,2 mg de zinc sau 11% din necesarul zilnic.

Mai mult, consumul de cereale integrale a fost legat de o viață mai lungă și de un număr mare de beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc redus de obezitate, diabet de tip doi și boli de inimă.

surse naturale de zinc si magneziu

Cacao

După cum am menționat, ciocolata neagră, cu 90% cacao, este o sursă excelentă de nutrienți precum magneziu, seleniu și fier. De asemenea, conține zinc: 3,5 mg la 100 g de ciocolată neagră.

Cu toate acestea, 100 de grame de ciocolată neagră poate conține și 600 de calorii. Deci, deși oferă nutrienți sănătoși, este un aliment bogat în calorii.

Fasolea 

Fasolea este plină de proteine ​​și mulți alți nutrienți, inclusiv fier și zinc. 

Leguminoasele au un indice glicemic mai mic în comparație cu alte alimente bogate în carbohidrați, astfel încât pot preveni creșterile de zahăr din sânge.

Altă componentă a familiei leguminoase, năutul, conține o cantitate decentă de zinc: 1,3 mg la jumătate de cană.

Cu toate acestea, ele conțin și fitați. Acești antinutrienți inhibă absorbția zincului și a altor minerale.

Încălzirea, încolțirea, înmuierea sau fermentarea surselor vegetale de zinc precum leguminoasele pot crește biodisponibilitatea acestui mineral.

Sfat: Atenție la taninurile din ceai, oxalații din spanacul crud și acidul fitic din cereale! Toate acestea se pot lega de magneziu și de zinc, făcându-le indisponibile pentru organism, cu excepția cazului în care se acordă o atenție suplimentară pentru a neutraliza unii dintre acești compuși în timpul preparării alimentelor. Spanacul se găteșt ușor 

Dieta Alcalină – Tot Ce Trebuie Să Știi Despre Dieta Alcalină și Cum Să o Adopți

Dieta Alcalină – Tot Ce Trebuie Să Știi Despre Dieta Alcalină și Cum Să o Adopți

Ce este Dieta Alcalină?

Termenul de Dietă provine din cuvântul grecesc ”diaita” și înseamnă ”stil de viață”. 

Probabil știi deja că cea mai bună dietă este un stil de viață sănătos, de aceea citești aceste rânduri. Mai mult, atunci când mănânci mâncarea sănătoasă, aceasta te va recompensa și îți va oferi o mai bună funcționare a organismului.

Dieta alcalină se bazează pe afirmația că un consum de alimente cu pH mai mare (alcaline) te va ajuta să reduci riscul de boli cronice, cum ar fi cancerul.

Dieta alcalină este, de asemenea, cunoscută sub numele de dieta acid-alcalină sau dieta cu cenușă alcalină.

Componentele alimentare care lasă o cenușă acidă includ proteine, fosfat și sulf, în timp ce componentele alcaline includ calciu, magneziu și potasiu. 

Anumite grupe de alimente sunt considerate acide, alcaline sau neutre:

Alimente Acide: carne roșie, carne de pasăre, pește, lactate, ouă, cereale, alcool

Alimente Neutre: grăsimi naturale, amidon și zaharuri

Alimente Alcaline: fructe, nuci, leguminoase și legume

Nivelul de pH măsoară cât de acid sau alcalin este ceva. Un pH apropiat sde 0 este total acid, în timp ce un pH de 14 este complet alcalin. Un pH de 7 este neutru. Aceste niveluri variază în întregul corp. Sângele este ușor alcalin, cu un pH cuprins între 7,35 și 7,45. Stomacul este foarte acid, cu un pH de 3,5 sau mai mic, astfel încât poate descompune alimentele. Iar urina se schimbă, în funcție de ceea ce mănânci – așa corpul menține nivelul constant din sânge.

Eliminarea acizilor în urină este una dintre principalele modalități prin care corpul își reglează pH-ul din sânge.

Dacă mănânci o friptură mare, urina ta va deveni mai acidă câteva ore mai târziu, deoarece corpul elimină deșeurile metabolice din sistem.

Prin urmare, pH-ul urinei este un indicator slab al pH-ului general al corpului și al stării generale de sănătate. Poate fi influențat și de mulți alți factori.

Dieta Alcalina

Este sănătos pentru organism să adopți Dieta Alcalină?

Deși nu există nici o cercetare care să susțină aceste afirmații, premisa dietei alcaline este că alimentele pe care le consumi îți pot schimba pH-ul corpului. Promotorii dietei cred că, consumând alimente mai puțin acide și mai alcaline, vei fi protejat de multe probleme de sănătate.

Dieta alcalină se bazează practic pe o alimentație sănătoasă, tradițională. Dieta recomandă să consumi multe legume, fructe, să bei multă apă și să reduci zahărul, alcoolul, carnea și alimentele procesate. Toate aceste lucruri te vor ajuta să îți îmbunătățești starea generală de sănătate, să pierzi în greutate și chiar să reduci riscul de cancer – dar nu din motivele susținătorilor dietei.

O dietă alcalină poate crește în mod natural nivelul hormonului de creștere, dar cercetarea este preliminară și neconcludentă. Cercetările au descoperit că hormonul de creștere susține compoziția corpului și scade factorii de risc ai bolilor de inimă.

Dietele alcaline tind să fie sărace în grăsimi și calorii, promovând în mod natural o greutate corporală sănătoasă și scăzând factorii de risc ai bolilor de inimă. De asemenea, reduc sau exclud carnea roșie și cea procesată, eliminând din dietă un factor important al bolilor de inimă.

O cantitate restrânsă de cercetări sugerează că suplimentarea dietei cu minerale alcaline ar putea ajuta la ameliorarea durerilor de spate.

Această cercetare nu testează în mod direct beneficiile unei diete alcaline, deci nu este sigur dacă alimentele alcaline ar putea ajuta la durerea cronică.

Cum afectează alimentele organismul și Ph-ul?

Este important să reții că pH-ul variază foarte mult în corpul tău. În timp ce unele părți sunt acide, altele sunt alcaline.

Conform ipotezei dietei alcaline, alimentele care conțin substanțe ce formează acid scad nivelul pH-ului din sânge, provocând o acumulare de acid.

Apoi, corpul compensează această scădere prin folosirea mineralelor alcaline, în special a calciului, din oase.

Drept urmare, dietele care formează acid, cum ar fi dieta occidentală, vor provoca o pierdere a densității minerale osoase.

Când pH-ul din sânge scade în intervalul normal, poate fi fatal dacă nu este tratat.

Cu toate acestea, acest lucru se întâmplă numai în timpul anumitor stări de boală, cum ar fi cetoacidoza cauzată de diabet, de foame sau de consumul de alcool.

Nivelul de aciditate poate fi măsurat în moduri diferite. Cea mai simplă și de bază este utilizarea unei benzi de hârtie de turnesol, pe care o poți cumpăra de la farmacie. Când atingi ceva cu această hârtie, culoarea ei se schimbă. Dacă substanța este acidă, hârtia devine roșie și dacă devine albastră se datorează faptului că substanța este alcalină.

O resursă excelentă este „Formula sănătății perfecte. Dieta alcalină” , de Dr. Theodore A Baroody. Informațiile din carte sunt rezultatul multor ani de cercetare și practică clinică.

Următorul rezumat îți oferă o imagine de ansamblu a modului în care corpul manipulează diferite tipuri de alimente (pentru tabelele complete, consultă cartea „Formula sănătății perfecte. Dieta alcalină” Dr. Baroody):

  • Fructe și legume – formează alcalinitate (aceasta include germeni)
  • Cereale – formează aciditate
  • Carnea – formează aciditate 
  • Zaharuri și amidon – formează aciditate

Excepție notabilă aici este mierea crudă, care formează alcalinitate.

  • Fasole uscată, nuci și semințe – formează aciditate

Categoriile enumerate mai sus nu sunt 100% alcaline sau acide. Există câteva excepții în fiecare categorie, dar, în general, tendințele categoriilor sunt așa cum este indicat. 

Recomandarea specialiștilor este să respectăm regula 80/20 – ceea ce înseamnă să mâncăm 80% din alimentele noastre din lista alcalină și 20% din lista acidă. Alimentele care formează acid sunt necesare pentru a echilibra alimentele care formează alcaline.

Dieta Alcalina

Dieta Alcalină, Aciditatea și Cancerul

Unii susținători ai acestei diete alcaline susțin că dieta alcalină poate inversa cancerul sau poate sprijini chimioterapia. Am căutat cercetări științifice pe acest subiect, însă nu am găsit dovezi științifice care să susțină acest punct de vedere și niciun studiu care să fi făcut teste directe asupra acestei afirmații.

Cu toate acestea, dovezi semnificative dintr-un studiu din 2010 sugerează că reducerea consumului de carne și consumul mai multor fructe, legume și cereale integrale ar putea preveni cancerul. 

Insistutul de Cercetare al Cancerului din Marea Britanie susține faptul că o alimentație în care carnea procesată și carnea roșie predomină, poate provoca cancer. 

”…carnea procesată poate provoca cancer intestinal.
Consumul de multă carne roșie poate crește, de asemenea, riscul de cancer.”

–Cancer Research UK

Studiul a analizat datele din 2010 din Investigația Europeană privind Cancerul și Nutriția. A constatat că consumul de vitamina C, vitamina A, fibre și o dietă în stil mediteranean ar putea reduce riscul de cancer.

O alimentație bogată în fibre poate reduce riscul de cancer. – Cancer Research UK

Institutul de cercetare al Cancerului din UK susține faptul că o alimentație în care fibrele sunt din abundență, alimentele integrale, (Plant Based – cereale integrale, legume, fructe, semințe, nuci) poate reduce riscul de a te îmbolnăvi de cancer.

Carnea- Cancer - Dieta Alcalina

După cum am văzut, alimentele nu influențează în mod semnificativ pH-ul din sânge.

Chiar dacă presupui că alimentele ar putea modifica dramatic valoarea pH-ului sângelui sau al altor țesuturi, celulele canceroase nu sunt limitate la medii acide.

De fapt, cancerul crește în țesutul normal al corpului, care are un pH ușor alcalin de 7,4. Multe experimente au crescut cu succes celulele canceroase într-un mediu alcalin.

Iată mai jos rezultatele unui studiu.

Dieta ALcalina - Mit

De ce NU ai nevoie de adoptarea unei diete pentru a fi sănătos și fit?

Un stil de viață sănătos, bazat pe 80% cereale, nuci, legume, fructe, semințe și 20% ouă, lactate, brânzeturi și carne (dintr-o sursă sănătoasă) îți va oferi o alcalinitate și o bună funcționare a organismului fără să mai ai nevoie de diete. Un stil de viață sănătos este cea mai bună dietă.

Mai mult adoptarea unui stil de viață sănătos te va scăpa de pofta de dulciuri nesănătoase, te va scăpa de a te îngrășa sau de a mai fi gras. Un stil de viață sănătos te va ajuta să previi boli precum diabetul sau cancerul, te vei simți mai bine, vei arăta mai bine, vei avea mai multă energie și chiar te poate ajuta să fii mai productiv.

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.