Ce sunt Grăsimile? Care grăsimi nu trebuie să-ți lipsească din alimentație – Ghid Complet.

Ce sunt Grăsimile? Care grăsimi nu trebuie să-ți lipsească din alimentație – Ghid Complet.

Dacă dorești să afli ce sunt grăsimile, care sunt grăsimile sănătoase și care sunt grăsimile nesănătoase atunci acest articol te va ajuta să afli.

Mai mult, vei înțelege de ce și care grăsimi nu trebuie să lipsească din alimentația ta.

Ce sunt grăsimile (lipidele)?

Grăsimile reprezintă o parte importantă a dietei noastre, fiind una din cele trei grupe de macronutrienți.

Ele sunt folosite de organism pentru a construi membranele celulare și sunt, de asemenea, o componentă esențială în coagularea sângelui, răspunsul inflamator, absorbția vitaminelor și activitatea musculară.

Grăsimea este cea mai bogată sursă de energie – 9 kilocalorii pe gram, în timp ce proteinele și carbohidrații produc doar 4 kilocalorii pe gram.

Am fost învățați să considerăm grăsimile ca fiind un obstacol în drumul nostru spre slăbire și, în încercarea de a obține un corp elegant și subțire, le eliminăm complet din dietă. Dar, nu toate grăsimile sunt rele, unele sunt bune și esențiale pentru a rămâne sănătos. Grăsimile sunt o parte vitală a unei diete echilibrate, iar corpul nostru are nevoie de grăsimi la fel ca orice alt macronutrienți. Când consumăm o dietă bogată în carbohidrați sau proteine, corpul nostru stochează excesul de energie sub formă de grăsimi (trigliceride) în țesuturile adipoase.

Aportul insuficient de grasimi împiedica absorbția vitaminelor lipo-solubile (A, D, E și K), toate având un rol biologic foarte important.

CE SUNT GRĂSIMILE? CARE GRĂSIMI NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DIN ALIMENTAȚIA TA ȘI CUM SĂ LE ALEGI UȘOR ȘI RAPID?

Care sunt principalele categorii de grăsimi?

CE SUNT GRĂSIMILE? CARE GRĂSIMI NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DIN ALIMENTAȚIA TA ȘI CUM SĂ LE ALEGI UȘOR ȘI RAPID?

Ce sunt grăsimile saturate?

Cuvântul „saturat” se referă aici la numărul de atomi de hidrogen care înconjoară fiecare atom de carbon. Lanțul de atomi de carbon conține cât mai mulți atomi de hidrogen – este saturat cu hidrogen.

O dietă bogată în grăsimi saturate poate crește colesterolul total și poate înclina echilibrul către colesterolul LDL mai nociv, ceea ce determină formarea blocajelor în arterele din inimă și în alte părți ale corpului. Din acest motiv, majoritatea experților în nutriție recomandă limitarea grăsimilor saturate la sub 10% din calorii pe zi.

De pe alta parte, studiile recente au anulat legătura dintre grăsimile saturate și bolile de inima. O meta-analiză a studiilor epidemiologice prospective a arătat că nu există dovezi semnificative pentru a concluziona că grăsimile saturate din dietă sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Alimentele care conțin acest tip de grăsime nu trebuie eliminate din dietă, ci trebuie consumate cu moderație.

Exemple de alimente care sunt o sursă de grăsimi saturate includ carnea grasă și produsele lactate, cum ar fi: untul, brânza, laptele integral. Unele uleiuri vegetale, cum ar fi ulei de nucă de cocos și cel de palmier, conțin, de asemenea, grăsimi saturate.

Grăsimile polinesaturate

Un număr de spații în jurul fiecărei molecule de grăsime polinesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen și sunt înlocuite cu o legătură dublă de carbon.

Nutriționiștii raportează că grăsimile polinesaturate sunt bune pentru sănătate, în special cele din pești și alge, cunoscute sub numele de acizi grași polinesaturați omega-3 și omega-6.

Acizii grași omega-3 sprijină sistemul imunitar, luptă contra inflamației, protejează împotriva cancerului, contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), reduc riscul bolilor de inima și scad semnificativ rezistența la insulină. 

Fără grăsimi adecvate în dieta ta, este posibil ca hormonii tăi să sufere. Colesterolul este precursorul tuturor hormonilor steroizi și ai celor de reproducere; este vital pentru producerea de bilă și de vitamina D (care este un HORMON).

Creierul tău este alcătuit din 60% grăsimi, iar rolul lui este să producă hormoni (neurotransmițători) și să semnaleze căile hormonale.

Există mulți acizi grași care aparțin familiei omega-3. Cei mai importanți sunt EPA, DHA și ALA. În timp ce EPA și DHA se găsesc în fructele de mare, peștele și uleiul de peste, ALA este în mare parte abundent în alimentele vegetale bogate în grăsimi (semințe de in, ulei din semințe de in, ulei de cânepă, semințe de chia și nuci). 

Alege întotdeauna uleiurile presate la rece, în recipiente din sticlă de culoare închisă!

Grăsimile trans

Grăsimile trans sunt foarte dăunătoare, deoarece au efect dublu: nu numai că măresc nivelul de colesterol LDL (rău), dar reduc și nivelurile de colesterol HDL (bun).

Studiile arată, de asemenea, că provoacă apariția inflamației, ceea ce crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2, boli de inimă, accident vascular cerebral și alte boli cronice. Grăsimile trans sunt dăunătoare chiar și atunci când sunt consumate în cantități mici.

Cercetările au demonstrat că pentru fiecare 2% din calorii provenite zilnic din grăsimile trans, riscul bolilor de inimă crește cu 23%. Pe scurt, grăsimile trans sunt cel mai nesănătos tip de grăsimi și ar trebui să stai departe de ele.

Grăsimile trans se găsesc în alimentele produse industrial cu uleiuri vegetale și în gustări sărate, cum ar fi chipsuri de cartofi, fursecuri, pizza, margarină, batoane de cereale sau hamburgeri. Vezi lista completă cu grăsimile trans pentru a le evita în Ghidul de Nutriție Gratuit Mănâncă Sănătos (click aici).

Grăsimile hidrogenate

Grăsimile hidrogenate sunt create printr-un proces chimic care transformă uleiurile vegetale lichide în grăsimi semisolide sau solide la temperatura camerei. Companiile alimentare utilizează uleiul hidrogenat pentru a contribui la creșterea duratei de viață al produselor și la economisirea costurilor. 

Grăsimile hidrogenate pot fi deosebit de periculoase pentru sănătatea inimii, pot prezenta un risc pentru anumite tipuri de cancer și pentru diabetul de tip 2. Acestea sunt utilizate în margarină, mâncarea de tip fast-food, produsele de patiserie comerciale (gogoși, fursecuri, biscuiți), popcorn-ul pentru cuptorul cu microunde și alimentele prăjite.

Un studiu publicat în iunie 2015 a arătat că înlocuind grăsimile saturate cu grăsimi polinesaturate se poate reduce riscul de boli de inimă. De asemenea, un aport sporit de grăsimi nesaturate, în stare cât mai proaspătă, ajută la  funcționarea optimă a sistemului imunitar. 

CE SUNT GRĂSIMILE? CARE GRĂSIMI NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DIN ALIMENTAȚIA TA ȘI CUM SĂ LE ALEGI UȘOR ȘI RAPID?

Grăsimile mononesaturate

Moleculele din grăsimile mononesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen – au o  moleculă care a format o legătură chimică dublă în cadrul lanțului de carbon.

Grăsimile monosaturate pot reduce nivelul colesterolului LDL și pot menține niveluri sănătoase ale colesterolului „bun” cu lipoproteine ​​cu densitate ridicată (HDL).

Cele mai bune surse de grasimi mononesaturate care nu trebuie să lipsească din alimentația ta sunt:

  • avocado,
  • ulei de măsline,
  • nuci pecan,
  • alune,
  • migdale,
  • semințe de susan,
  • semințe de dovleac,
  • ulei și unt de arahide.

 

Grăsimile polinesaturate

Un număr de spații în jurul fiecărei molecule de grăsime polinesaturate nu sunt saturate cu atomi de hidrogen și sunt înlocuite cu o legătură dublă de carbon. 

Grăsimile polinesaturate sunt bune pentru sănătate, în special cele din pești și alge marine, cunoscute sub numele de acizi grași polinesaturați omega-3 și omega-6.

Acizii grași omega-3 sprijină sistemul imunitar, luptă contra inflamației, protejează împotriva cancerului, contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), reduc riscul bolilor de inima și scad semnificativ rezistența la insulină. 

Fără grăsimi adecvate în dieta ta, este posibil ca hormonii tăi să sufere. Colesterolul este precursorul tuturor hormonilor steroizi și ai celor de reproducere; este vital pentru producerea de bilă și de vitamina D (care este un HORMON).

Creierul tău este alcătuit din 60% grăsimi, iar rolul lui este să producă hormoni (neurotransmițători) și să semnaleze căile hormonale.

Există mulți acizi grași care aparțin familiei omega-3. Cei mai importanți sunt EPA, DHA și ALA. În timp ce EPA și DHA se găsesc în fructele de mare, peștele și uleiul de peste, ALA este în mare parte abundent în alimentele vegetale bogate în grăsimi (semințe de in, ulei din semințe de in, ulei de cânepă, semințe de chia și nuci). 

Alege întotdeauna uleiurile presate la rece, în recipiente din sticlă de culoare închisă!

Concluzie

În timp ce grăsimile au mai multe calorii pe gram decât proteinele și carbohidrații, nu înseamnă că ele cauzează creșterea în greutate. Consumând proteine ​​și grăsimi, organismul folosește mai întâi aceste alimente pentru materiale de construcție (celule, enzime, hormoni etc.), lăsând mai puține calorii pentru a fi utilizate ca energie sau stocate ca grăsimi. În schimb, o masă de carbohidrați folosește caloriile pentru energie imediată sau stochează energia ca grăsime.

O dietă echilibrată, care include grăsimi sănătoase, va promova un somn mai bun, va oferi mai multă energie și va reduce pofta de alimente nesănătoase.

Calculator pentru aflarea necesarului zilnic de calorii – Calcul Metabolism Bazal

Calculator pentru aflarea necesarului zilnic de calorii – Calcul Metabolism Bazal

NECESARUL CALORIC PENTRU ORGANISMUL UMAN – Metabolismul bazal.

Metabolismul bazal corespunde cheltuielii energetice necesare mentinerii unor activitati fiziologice de baza: respiratia, activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea cerebrala, echilibrul termic, echilibrul osmotic (al presiunii).

19% din aceasta energie este folosita pentru necesitatile metabolice ale sistemului nervos, 29% este utilizata de ficat, 10% de catre inima, 7% de catre rinichi, 18% de catre musculatura.

Rata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 70 kcal/ora (aproximativ 65-70 % din cheltuiala energetica totala). Pentru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 kcal/ora/kgcorp, iar la femei este de 0,9 kcal/ora/kg corp.

Factorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt: varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfo-functional, diverse stari fiziologice sau patologice.

Dacă dorești să afli care este numărul de calorii de care corpul tău are nevoie pentru o zi obișnuită, ori pentru a slăbi sau pentru a face hipertrofie (masa musculara) acest calculator te poate ajuta să afli rapid numărul de calorii de care ai nevoie.

Powered by YAZIO
Cum să adopți un stil de viață Vegan? – Sfaturi Utile

Cum să adopți un stil de viață Vegan? – Sfaturi Utile

Cum să adopți un stil de viață vegan?

Există multe feluri de a îmbrățișa stilul de viață vegan. Totuși, un lucru pe care toți veganii îl au în comun este o dietă pe bază de plante, evitând toate alimentele de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv pește, crustacee și insecte), lactate, ouă și miere – precum și evitarea materialelor de origine animală, a produselor testate pe animale și locuri care folosesc animale pentru divertisment.

Potrivit cercetărilor de la Universitatea din Oxford, a deveni vegan este „cea mai mare și cea mai simplă modalitate” de a reduce impactul asupra planetei.

Un stil alimentar vegan poate fi una dintre cele mai sănătoase modalități de a trăi. Acest studiu din anul 2012 a explicat cum o dietă pe bază de plante diminuează sau elimină complet predispoziția oamenilor la bolile cronice.

Dacă ești consumator de carne și ai fost toată viața, poate părea dificil să știi de unde să începi. 

Înainte de a face tranziția, primul pas este să te familiarizezi cu veganismul. Acest lucru te va ajuta cu adevărat să te simți pregătit și încrezător pe măsură ce începi să îți schimbi stilul de viață.

Sfaturi utile care să te ajute să adopți un stil de viață vegan?

  • Găsește motivația personală pentru a fi vegan, …sunt multe. 
  • Majoritatea veganilor au fost la început vegetarieni și au trecut treptat la veganism. Elimina, pe rând, câte un produs provenit de la animale, inclusiv alimentele procesate care conțin lactate, ouă, miere, gelatină etc.
  • Începe să citești ingredientele de pe eticheta produselor! Află cum să îți dai seama dacă un produs este vegan și familiarizează-te cu ingredientele mai puțin evidente provenite de la animale.
  • Descoperă cum să îți hrănești optim corpul cu un stil alimentar vegan
  • Adaugă alimente noi înainte de a le elimina pe cele care nu sunt vegane,
  • Mănâncă cel puțin 5 porții de fructe și legume în fiecare zi,
  • Încorporează în dieta ta mai multe cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe,
  • Alege alternative sănătoase în locul lactatelor, cum ar fi: laptele și iaurtul de cocos,  laptele de migdale, brânza din caju.
  • Mulți experți sunt de acord că o dietă vegană bine planificată îți poate oferi toți nutrienții de care ai nevoie, inclusiv proteinele.  Organizația Mondială a Sănătății, recomandă 0,66 g de proteine pe kg de greutate corporală. Pentru o persoană care are 80 kg, aceasta înseamnă o cantitate necesară de 50 g – 55 g de proteine.  În 2013, Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics a publicat cel mai mare studiu de până acum, comparând aportul de nutrienți de la peste 71.000 de non-vegetarieni, vegetarieni și vegani. Studiul a constatat că, în medie, vegetarienii și veganii obțin cu 70 % mai multe proteine decât au nevoie în fiecare zi, în timp ce non-vegetarieni obțin chiar mai mult decât atât.
  • Continuă să înveți! Pentru a trăi ca un vegan într-o lume non-vegană este nevoie de curaj și de curiozitate. Veganismul există din 1944, dar este încă un concept relativ nou pentru mulți oameni. O tranziție reușită necesită schimbarea modului în care faci cumpărăturile, gătești sau iei masa în oraș.
  • Evită mâncarea vegană de tip junk! În ciuda tuturor beneficiilor unui stil alimentar vegan, nu toate alimentele vegane sunt automat sănătoase.
  • Nu uita de vitamina B12! În timp ce o dietă vegană poate oferi o mulțime de vitamine și minerale necesare sănătății, nu asigură vitamina B12, care se găsește în principal în produsele de origine animală, cum ar fi ouăle și carnea. Nivelul scăzut al vitaminei B12 (care ajută și la formarea celulelor roșii din sânge) poate provoca o varietate de simptome nedorite. Din fericire pentru consumatorii de plante, B12 se găsește în drojdia inactivă și în cerealele fortificate. În caz contrar, puteți opta oricând pentru un supliment.
  • Citește cărți și vizionează documentare (How to Be Vegan, Prevent & Reverse Heart Disease, Forks Over Knives, What The Health). Te vor ajuta să îți găsești motivația potrivită, să rămâi pe drumul cel bun și să descoperi povești de succes.   
  • Ia mereu la tine gustari vegane! Dacă te afli la o petrecere, cu nicio mâncare vegană sau într-o excursie, ar fi bine să fi aprovizionat cu gustările tale preferate (fructe, nuci, biscuiți vegani, brioșe de casa sau chiar sandvișuri cu unt de arahide si gem).

Ce să faci dacă nu poți să adopți un stil de viață Vegan?

Dacă încă nu ești pregătit pentru a adopta un stil de alimentație vegan atunci trebuie să știi că există câteva locuri speciale în lume denumite Blue Zones (Zone Albastre). Termenul se referă la zonele geografice în care oamenii au rate foarte scăzute de boli cronice și trăiesc mai mult decât oriunde altundeva. 

Statutul oficial de Zonă Albastră a fost oferit următoarelor regiuni: Ikaria, Grecia; Okinawa, Japonia; Regiunea Ogliastra, Sardinia; Loma Linda, California; și Peninsula Nicoya, Costa Rica.

Un lucru comun pentru Zonele Albastre este că cei care locuiesc acolo mănâncă în primul rând o dieta pe baza de plante, aproximativ 80%. Restul de 15% reprezintă produse de origine animală(ouă, brânză, alte produse lactate) și 5% carne, în special pește și fructe de mare.

Așadar, dacă crezi că nu te reprezintă un stil de viață Vegan atunci poți adopta stilul de viață al oamenilor din așa numite  Zone Albastre ale lumii.

Cum să adopți un stil de viață vegan?

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Introducere

S-a acordat multă atenție zahărului din alimentația noastră și efectului acestuia asupra sănătății, în ultimii ani. Cu toate acestea, deoarece există atât de multe tipuri, nume și clasificări ale zahărului, poate fi dificil să legăm aceste informații de propriile noastre alegeri.

Acest articol despre zahăr descrie diferitele tipuri de zahăr și îndulcitorii artificiali utilizați în produsele alimentare.

Ce este zahărul?

Zahărul este un ingredient natural care a făcut întotdeauna parte din dieta umană. Este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut mare de zaharoză, care îi conferă un gust dulce pronunțat.  Zahărul face parte din clasa carbohidratilor și conține molecule de carbon, hidrogen și oxigen.

Când consumăm carbohidrați, aceștia sunt digerați și descompuși de corpul nostru în glucoză. Aceasta este sursa preferată de energie pentru celulele din corpul uman, inclusiv pentru creier și pentru sistemul nervos central.

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Zaharoza(stânga) și Fructoza(dreapta)

Următoarea clasificare împarte carbohidrații în funcție de numărul de atomi de carbon:

Carbohidrați simpli

Carbohidrați simpli cu 5 sau 6 atomi de carbon, cum ar fi:

  • manoza
  • roboza
  • glucoza
  • fructoza
  • galactoza
  • lactoza

Zahărul este format din două molecule simple, una de fructoză și una de glucoză.

Carbohidrații simplii se digera rapid, se absorb în sânge și generează o creștere bruscă a glucozei și, drept urmare, a insulinei.  Pot apărea simptome de hiperactivitate sau anxietate, care sunt urmate de o scădere rapidă a glucozei, ducând la stări de oboseală, iritabilitate sau depresie.

Alimentele responsabile de acest proces sunt:

  • pâinea albă
  • pastele fainoase
  • biscuiții
  • dulciurile
  • produsele de patiserie
  • sucurile etc. 

Când sunt consumați în exces, carbohidrații simpli duc la creșterea în greutate și la apariția problemelor de sănătate asociate obezității. 

Carbohidrați complecși

Carbohidrații complecși cu mai multe legături de carbon, cum ar fi: amidonul (substanța de rezervă din celula vegetală, cu rol energetic), glicogenul (substanța de rezervă, de stocare a glucozei în corpul uman – în ficat și în mușchi), celuloza (intra în alcătuirea peretelui celular al plantelor).

În corpul nostru carbohidrații complecși se digeră lent, se transformă în glicogen și se absorb treptat în sânge, datorită conținutului mare de fibre pe care îl conțin. Astfel, nivelul de glucoză se menține constant mai mult timp. În plus, sunt însoțiți de multe vitamine și minerale. 

Principalele surse de carbohidrați complecși

Principalele surse de carbohidrați complecși sunt:

  • fructele
  • legumele
  • verdețuri
  • cerealele integrale
  • fasolea
  • mazărea
  • nucile și semințele

Diferite studii arată că aceste alimente ajută la menținerea greutății normale și la evitarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.

Indicele glicemic IG este sistemul prin care se clasifica alimentele în funcție de cât de repede și cât de mult cresc nivelul glucozei în sânge, comparativ cu glucoza pură. Alimentele cu un indice glicemic mare sunt cele care se digeră și se absorb rapid, ducând la fluctuații semnificative ale glicemiei. 

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Exemple de alimente cu indice glicemic ridicat: 

  • Pâinea alba: 70
  • Cartof copt: 85
  • Orez alb fiert: 72
  • Popcorn: 72
  • Covrigei copți: 83
  • Gogoașă cu glazură: 76

Consumând alimente cu indice glicemic scăzut, ne putem îmbunătăți starea de sănătate și putem menține o greutate corporală optimă.

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Alimente cu indice glicemic scăzut:

  • Năut: 10
  • Fasole neagră: 30
  • Linte: 28
  • Caju: 22
  • Suc de roșii: 38
  • Mazăre: 54
  • Lapte de soia: 44
  • Tortilla de porumb: 30
  • Spaghete din grâu integral: 42
  • Piersică: 42
  • Prună: 38
  • Măr 36
Alimente cu indice glicemic scăzut

Carbohidrații sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, la fel ca ceilalți doi macronutrienți: proteinele și grăsimile. Lipsa sau o cantitate necorespunzătoare a carbohidraților complecși determină apariția poftei de dulce și a fenomenului numit gluconeogeneză.

Asemenea carbohidraților, proteinele produc 4 calorii pe gram. Depozitele de glicogen durează de obicei 10 până la 18 ore în absența aportului de carbohidrați. După aceasta perioadă, corpul tău începe să descompună proteine pentru a elibera aminoacizii, apoi îi va folosi pentru a produce glucoza necesară în crearea energiei.

Care este cantitatea zilnică de zahăr recomandată?

Creierul nostru necesită aproximativ 130 de grame de glucoză pe zi pentru a continua să funcționeze.

Consumul excesiv de zahăr a fost asociat cu obezitatea, diabetul de tip 2, bolile de inimă, anumite tipuri de cancer, cariile dentare, boala ficatului gras. De asemenea, favorizează retenția lichidelor în corp și duce la obezitate, dezvoltă bolile autoimune (artrită, astm, scleroză multiplă, lupus etc), agravează simptomele copiilor cu ADHD, scade nivelul vitaminelor C și E, afectează funcționarea enzimelor și multe altele.

„Sunt persoane care reacționează negativ la o creștere bruscă a insulinei declanșată de o cantitate mare de zahăr, ceea ce duce la un dezechilibru hormonal cauzând acnee și roșeață” –  Rebecca Kazin, directorul Institutului: Washington Institute of Dermatologic Laser Surgery.

Una din cele mai periculoase caracteristici ale zahărului este aceea că dă dependență, la fel ca un drog. Nu numai că îți este greu să te oprești, dar cu timpul, ai nevoie de mai mult pentru a avea aceeași senzație de „fericire”.

Specialiștii sfătuiesc adulții să consume mai puțin de 70g de zahăr pe zi pentru bărbați și sub 50g de zahăr pe zi pentru femei. 

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Ce sunt îndulcitorii artificiali?

Îndulcitorii artificiali sunt substanțe chimice cu conținut scăzut de calorii sau fără calorii, utilizate în locul zahărului, pentru îndulcirea alimentelor și a băuturilor.

Îndulcitorii artificiali au un gust dulce deoarece sunt recunoscuți de papilele gustative sensibile la dulce de pe limba ta. Ei oferă practic zero calorii, pentru că nu pot fi descompuși de corp. Deoarece îndulcitorii artificiali sunt de multe ori mai dulci decât zahărul, sunt necesare cantități mult mai mici (de la 200 până la 20.000 de ori mai puțin) pentru a crea același nivel de dulceață. 

Sunt îndulcitorii artificiali nocivi pentru sănătate?

Preocupările legate de îndulcitorii artificiali tind să se concentreze asupra faptului că pot provoca cancer, creștere în greutate, obezitate, diabet de tip 2 sau probleme cardiovasculare. 

Conform acestui studiu, există modificări semnificative la nivelul concentrațiilor biochimice, a grăsimilor și aminoacizilor în probele de sânge colectate de la șoarecii de laborator supuși administrării de îndulcitori artificiali. „Dacă consumați în mod excesiv aceste substanțe străine (ca și în cazul zahărului), riscul rezultatelor negative asupra sănătății crește. La fel ca și în cazul altor componente dietetice, îmi place să le spun oamenilor că moderația este cheia, dacă este greu să le elimini complet din dietă. ” a concluzionat doctorul Brian Hoffmann.

Care sunt îndulcitorii artificiali cei mai întâlniți în produsele alimentare?

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Aceștia sunt îndulcitorii artificiali pe care îi vei întâlni cel mai des în alimente, plus câteva exemple de produse care îi conțin:

  • Maltitolul este un alcool de zahăr, aproape la fel de dulce ca zahărul, dar conține jumătate din caloriile acestuia. Îl găsim în dulciurile fără zahăr, cum sunt: guma de mestecat, ciocolata, înghețata și produsele de patiserie. Consumul exagerat este asociat cu o varietate de tulburări digestive, notează University Health News.
  • Aspartamul este un îndulcitor artificial format din acid aspartic și fenilalanină. Atunci când sunt combinate, aceste ingrediente sunt de 200 de ori mai dulci decât zahărul obișnuit și foarte scăzute în calorii.  Cercetările arată o legătură între aspartam și multe afecțiuni grave, precum: cancer, convulsii, migrene, depresie, ADHD, Alzheimer, scleroza multipla, creșterea în greutate. Unele exemple de produse includ băuturi carbogazoase – mai ales băuturi carbogazoase dietetice, deserturi congelate, dulciuri „fără zahăr”,  iaurt, gumă de mestecat și anumite vitamine masticabile.
  • Acesulfam K (E 950) este un potențiator de aromă, mai dulce de 130-200 ori decât zahărul. Nu este recomandat copiilor, femeilor gravide și celor care alăptează, bătrânilor, persoanelor cu diabet, deoarece prezintă risc carcinogen. Îl întâlnim în sucuri, bere cu arome, dulciuri, gumă de mestecat, compoturi, dulcețuri, pastă de dinți și medicamente.

Ce sunt îndulcitorii naturali?

Îndulcitorii „naturali” precum stevia, câștigă teren, probabil ca răspuns la suspiciunea de îndulcitori artificiali. Stevia este de 250 până la 300 de ori mai dulce decât zahărul, dar nu are efecte negative asupra nivelului de zahăr din sânge și poate chiar ajuta la controlul acestuia. Se recomandă în dietele pentru slăbit și pentru unele produse adresate diabeticilor. Studiile clinice efectuate au arătat că, spre deosebire de alti îndulcitori, stevia reglează tensiunea arterială, îmbunătățește funcția digestivă și facilitează recuperarea rapidă a afecțiunilor de ficat, pancreas și splină. De asemenea, conține calciu, fosfor, fier, potasiu și protejează împotriva degradării vitaminei C.

Dar, chiar dacă acești îndulcitori provin din surse naturale, pot fi problematici, deoarece adesea nu sunt la fel de naturali pe cât par.

Stevia se adaugă în alimente sub formă de glicozide purificate derivate din steviol, deci nu mai este în întregime „naturală”.

Zahărul și îndulcitorii artificiali explicați (Maltitol, Acesulfam K, Aspartam, Stevie, etc.)

Variante Naturale de Îndulcitori Sănătoși

Iată câteva variante de îndulcitori naturali la care putem apela cu încredere:

  • sirop de artar
  • zahăr de cocos
  • miere
  • pastă de curmale
  • sirop de curmale
  • banana coaptă

Toți acești îndulcitori conțin enzime, vitamine și minerale.

Potrivit cercetărilor în domeniu, acestea oferă corpului nostru o serie de beneficii, precum: reducerea nivelului de colesterol și a riscului de boli de inimă.

Concluzie

Deși zahărul a fost o parte integrantă a dietei umane, consumul său excesiv este asociat cu o serie alarmantă de probleme de sănătate, de la obezitate și diabet de tip 2 până la afecțiuni cardiovasculare și chiar dependență. 

Îndulcitorii artificiali, promovați ca alternative fără calorii, ridică propriile semne de întrebare privind efectele lor pe termen lung asupra organismului, studiile sugerând necesitatea moderației.

Alegerea înțeleaptă stă, așadar, în cultivarea unei conștientizări profunde a surselor de zahăr din alimentația noastră, în optarea predominantă pentru carbohidrați complecși, cu un indice glicemic scăzut, și în utilizarea cu discernământ a îndulcitorilor, preferând variantele naturale integrale atunci când este posibil și în cantități moderate. În cele din urmă, o abordare echilibrată și informată este cheia pentru a ne bucura de dulceața vieții fără a compromite sănătatea pe termen lung.

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.